„Când Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu aproape trei ani, președintele Joe Biden a stabilit trei obiective pentru răspunsul SUA. Victoria Ucrainei nu a fost niciodată printre acestea”, scrie revista Time, într-un articol publicat cu o zi înainte de învestirea în funcție a lui Donald Trump, care va începe noua eră de la Casa Albă. Un oficial care lucra în  administrația Biden, în momentul în care Rusia a atacat Ucraina, spune că toate cele trei obiective au fost atinse, însă „succesul în acești termeni limitați” nu este unul satisfăcător.

„Fraza folosită de Casa Albă pentru a-și descrie misiunea la momentul respectiv - sprijinirea Ucrainei „atât timp cât este necesar” - a fost intenționat vagă. De asemenea, a ridicat întrebarea: Atât timp cât este nevoie pentru a face ce?”, comentează revista săptămânală din Statele Unite.

„În mod deliberat, nu vorbeam despre parametrii teritoriali”, spune Eric Green, care lucra în cadrul Consiliului Național de Securitate al lui Biden și supraveghea politica privind Rusia la acea vreme.

Cu alte cuvinte, Statele Unite nu au promis să ajute Ucraina să recupereze toate teritoriile ocupate de Rusia, cu atât mai puțin teritoriile vaste din estul Ucrainei și peninsula Crimeea confiscate în timpul primei invazii a Rusiei în 2014.

Green spune că motivul a fost simplu: Casa Albă a considerat că Ucraina nu este în măsură să facă acest lucru, chiar și cu ajutorul puternic al Occidentului.

„Aceasta nu urma să fie o poveste de succes în cele din urmă. Obiectivul mai important era ca Ucraina să supraviețuiască ca o țară suverană, democratică și liberă să urmărească integrarea în Occident.”

Acesta a fost unul dintre cele trei obiective stabilite de Biden. Celelalte două obiective ale lui Biden: ca SUA și aliații săi să rămână uniți, precum și evitarea unui conflict direct între Rusia și NATO.

Privind înapoi la conducerea sa în timpul războiului din Ucraina, care îi va modela cu siguranță moștenirea ca om de stat, Biden a atins aceste trei obiective. Cu toate acestea, succesul în acești termeni limitați nu îi satisface nici măcar pe unii dintre cei mai apropiați aliați și consilieri ai săi.

„Din păcate, este genul de succes pentru care nu te simți grozav. Pentru că există atât de multă suferință pentru Ucraina și atât de multă incertitudine cu privire la locul în care se va ajunge în cele din urmă”, mai spune Eric Green.

Frustrarea ucrainenilor față de Biden a crescut de-a lungul invaziei și a fost exprimată mai deschis după ce alegerile prezidențiale din SUA s-au încheiat cu victoria lui Donald Trump.

Într-o emisiune difuzată la începutul lunii ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că, sub conducerea lui Biden, SUA nu au făcut suficient pentru a impune sancțiuni Rusiei și pentru a oferi Ucrainei arme și garanții de securitate. „Cu tot respectul pentru Statele Unite și administrație, nu vreau aceeași situație ca cea pe care am avut-o cu Biden. Solicit sancțiuni acum, vă rog, și arme acum”, a spus Zelenski în interviul cu Lex Friedman.

Publicația notează că aceste critici au fost extrem de dure având în vedere suma sprijinului acordat de SUA Ucrainei în timpul mandatului de președinte al lui Biden - 66 de miliarde de dolari numai în ajutor militar de la invazia rusă din februarie 2022.

În comparație cu tot ajutorul pe care Congresul l-a aprobat pentru nevoile economice, umanitare și de altă natură ale Ucrainei, această sumă se ridica la aproximativ 183 de miliarde de dolari în septembrie anul trecut, potrivit Ukraine Oversight, un organism de supraveghere al guvernului american creat în 2023 pentru a monitoriza și a contabiliza tot acest ajutor.

Cu toate acestea, Zelenski și unii dintre aliații săi insistă că SUA au fost prea prudente în confruntarea cu Rusia, în special în ceea ce privește oferirea Ucrainei a unei căi clare de aderare la NATO.

În timpul ultimei sale vizite la Casa Albă, în septembrie, Zelenski i-a înmânat lui Biden o listă detaliată de cereri, pe care a numit-o Planul de victorie al Ucrainei. Pe lângă solicitarea de a fi invitat să adere la NATO, planul cerea SUA să consolideze poziția Ucrainei în război cu o nouă furnizare semnificativă de arme și permisiunea de a le folosi adânc în teritoriul rus.

La momentul respectiv, Biden deha anunțase că nu va candida pentru un al doilea mandat, iar ucrainenii sperau că statutul său îi va permite să ia decizii mai îndrăznețe, în special pentru a-și păstra moștenirea în materie de politică externă.

Apelurile au fost întâmpinate cu reacții mixte. Biden nu a abordat problema aderării Ucrainei la NATO. Dar a aprobat o serie de măsuri pe care Casa Albă le-a respins mult timp ca fiind prea periculoase.

În noiembrie, SUA au permis Ucrainei să folosească rachete americane pentru a lovi adânc în Rusia. Iar în ianuarie, administrația Biden a impus sancțiuni dure asupra sectorului energetic al Rusiei, inclusiv asupra flotei fantomă de petroliere pe care Rusia o folosește pentru a-și exporta petrolul.

Deși aceste decizii nu s-au aliniat cu dorințele lui Zelenski, ele l-au ajutat pe Biden să argumenteze, în timpul ultimului său discurs de politică externă în calitate de președinte, că SUA și-au atins obiectivele în apărarea Ucrainei.

Cu toate acestea, el a avut grijă să nu promită că Ucraina își va recâștiga o parte din teritoriu sau chiar că va trăi pentru a vedea sfârșitul acestui război.

Liderul rus Vladimir Putin „nu a reușit până acum să subjuge Ucraina”, a declarat Biden într-un discurs susținut la Departamentul de Stat la 13 ianuarie.

„Viitorul pe care Zelenski și mulți dintre compatrioții săi îl au în minte este unul în care Rusia este învinsă”, explică Time. „Totuși, implicația pe care Biden a încorporat-o în propriile sale obiective a fost că apărarea Ucrainei împotriva Rusiei nu este același lucru cu înfrângerea Rusiei. Prin urmare, nu este surprinzător dacă acest obiectiv rămâne încă îndepărtat lui Zelenski”.