Credincioșii ortodocși, care urmează calendarul iulian, se pregătesc pentru celebrarea Anului Nou. Revelionul pe rit vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2025.

Mulți dintre creștinii de la noi celebrează sărbătorile sfinte de Crăciun și Anul Nou pe stil nou, potrivit calendarului ortodox, însă există și comunități în care este păstrată tradiția de a sărbători evenimentele, Crăciunul și Revelionul pe rit vechi. Printre acestea se numără comunităţile din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia.

Expresia stil vechi face referire la calendarul iulian, predominant în întreaga Europa, în Evul mediu. Calendarul iulian a fost introdus în 46 î.Hr de către Iulius Cezar, intrând în uz în anul 45 î.Hr. Acest tip de calendar a fost ales după mai multe consultări și calculat prin aproximarea anului tropic.

Anul tropic este cunoscut și sub denumirea de an solar și reprezintă timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceeași poziție în ciclul anotimpurilor, văzut de pe Pământ.

Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile.

Noul calendar numit gregorian, în memoria papei Grigore al XIII-lea, şi ulterior "stil nou" a început prin omiterea a zece zile din calendar astfel că ziua următoare (zilei de joi) datei de 4 octombrie 1582 (care este 5 octombrie 1582, în calendarul vechi) a fost cunoscută ca (zi de vineri) 15 octombrie 1582.

Documentul semnat de Papa Grigorie al XIII-lea este o scrisoare care datează din 9 februarie 1581, înaintea adoptării calendarului gregorian. Aceasta prevedea mai multe reguli noi, printre care şi schimbarea modului de calcul al anilor bisecţi şi stabilirea datei de Paşte.

România a adoptat, în mod oficial, calendarul gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial, nr 274 din 6 martie 1919, astfel că, 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919. De atunci, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi, iulian, rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani.

De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924, asemenea majorității bisericilor, în urma consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923.

Însă, nu toate bisericile au adoptat acest tip de calendar. Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, folosesc în continuare calendarul Iulian.

Persoanele care celebrează Revelionul pe rit vechi se pregătesc de sărbătoare în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Înainte de a trece în Noul An, în dimineața de Ajun, cete de tineri umblă pe străzi cu Plugușorul. Potrivit tradiției, gazda care primește urătorii va fi binecuvântată tot anul, iar locuința va fi păzită de rele.

În dimineața de Anul Nou, pe 14 ianuarie, într-un vas cu apă se pune un bănuț (pe vremuri, acesta era din aur sau din argint). În apa curată, persoanele din casă se spală pe față, pentru a avea noroc tot anul.

În anumite regiuni, încă se mai păstrează unul dintre cele mai vechi obiceiuri de la sat. Fetele tinere, nemăritate, pun busuioc afară, la fântâna din curte, iar a doua zi, dacă găsesc brumă depusă, atunci acesta poate fi un semn că se vor mărita chiar în acel an.

Semănatul este un alt obicei popular în ziua de Anul Nou. Mai exact, copiii aruncă semințe de grâu, orz sau porumb prin casă ori curte și rostesc urări de noroc și rodnicie.

Și credincioșii care sărbătoresc Revelionul pe rit vechi consumă pește în noaptea dintre ani, deoarece, potrivit tradițiilor vechi, carnea simbolizează prosperitate și o trecere mai ușoară prin necazurile de peste an.

Pentru masa de sărbători, românii pregătesc o plăcintă în care se ascunde o monedă, iar persoana care o găsește va avea noroc pe parcursul anului.

Este un obicei deja celebru ca mesele festive să fie împărțite și cu persoanele nevoiașe în zi de sărbătoare.

Se spune că, pentru a avea noroc tot anul, este bine ca prima persoană care trece pragul casei să fie bărbat.

Potrivit superstițiilor, se face curățenie în case doar înainte de sărbătoare, nu și în prima zi a Noului An, deoarece poți alunga norocul și bunăstarea.

De Anul Nou se pocnesc bice, se aprind focuri în aer liber și se fac zgomote puternice, toate acestea cu scopul de a alunga energiile negative.