Economiile din Europa Centrală și de Est au fost mult timp eclipsate de cele mai mari din Vest, dar ar putea fi pregătite pentru o mai mare influență în viitor, având în vedere baza de producție competitivă din punct de vedere al costurilor și sistemele de energie din ce în ce mai nepoluante din regiune, notează o analiză publicată de Reuters.
Marile industrii cu sediul în Germania, de departe cel mai mare producător din Europa, au fost lovite de costurile ridicate ale energiei electrice și de restricțiile privind utilizarea combustibililor fosili de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, care a întrerupt fluxurile de gaze naturale și a dus la o creștere bruscă a costurilor energiei.
Prețurile la energie s-au diminuat în 2023, dar rămân peste mediile pe termen lung, iar întreprinderile se confruntă în continuare cu restricții în ceea ce privește accesul la carburanți pentru energie și la sursele de energie electrică cu emisii reduse.
Prin urmare, multe companii iau în considerare posibilitatea de a muta o parte din producție în alte părți ale Europei, unde costurile de exploatare sunt mai mici și unde sistemele energetice sunt supuse unor transformări care ar putea fi capabile să reducă emisiile și, în același timp, să sporească totalul producției în anii următori.
O mare parte din Europa Centrală și de Est are reputația că deține industrie grea învechită, care a alimentat cândva fostele întreprinderi sovietice și care producea mașini și aparate de calitate inferioară.
În realitate, o mare parte din fabricile de producție electronică de top din Europa se află în Ungaria și România, în timp ce Polonia, Slovacia și Cehia se mândresc cu industrii importante de producție de automobile cu lanțuri de aprovizionare integrate extinse.
În plus, Polonia și Ungaria sunt unii dintre cei mai mari producători de baterii reîncărcabile din afara Chinei, cu cote de 6% și, respectiv, 3% din capacitatea globală în 2022, potrivit Warsaw Institute Review.
Deși aceste cote de capacitate pălesc în comparație cu cele 77% ale Chinei, există planuri de creștere rapidă a puterii de producție a bateriilor în Europa Centrală, ce indică faptul că regiunea are potențialul de a juca un rol integrant în industriile cheie cu potențial ridicat de creștere în următoarele decenii.
Un motor important al creșterii observate până acum în industria prelucrătoare din Europa Centrală și de Est a fost costul relativ scăzut al forței de muncă și al terenurilor din aceste zone.
Costurile pe oră ale forței de muncă în industria manufacturieră din Polonia, Ungaria, România, Slovacia și Cehia au fost mai puțin de jumătate din costul pe oră în principalele economii din Europa de Vest, cum ar fi Germania și Franța, în 2021, arată datele Destatis.
Existența unor rezervoare importante de talente calificate, costurile de trai scăzute, conexiunile puternice de transport intra-regional și eliberarea relativ ușoară a vizelor sunt alte atracții pentru regiune, notează analiza Reuters.
O atracție mai recentă este profilul de emisii al unora dintre sectoarele energetice din Europa Centrală.
În timp ce Polonia - cea mai mare economie din Europa de Est, după Rusia - se bazează în mare măsură pe cărbune pentru energie, multe alte economii importante din regiune își asigură mai mult de două treimi din energia electrică din surse nepoluante, conform datelor furnizate de grupul de reflecție Ember.
Aceste proporții ridicate de energie curată sunt cu mult peste media europeană în ansamblu și peste media națiunilor mai bogate din cadrul Uniunii Europene. Acest lucru ar putea reprezenta o atracție puternică pentru companiile care doresc să relocheze capacitatea de producție din centrele cu costuri ridicate.
Slovacia, care se așteaptă ca produsul său intern brut să înregistreze o creștere de peste 2% în 2024, datorită investițiilor puternice de capital, obține aproximativ 84% din energia sa electrică din surse curate, inclusiv aproape 60% din energie nucleară și 14% din surse hidroelectrice.
Țara a inaugurat o nouă centrală nucleară de 471 de megawați în 2022, care a contribuit la transformarea statului într-un exportator net de energie electrică, și există planuri de a extinde industria eoliană locală înainte de sfârșitul deceniului.
România este pe cale să obțină 71% din energia electrică din surse nepoluante până la finalul lui 2023, în mare parte datorită unei creșteri mari a producției de energie hidroelectrică, care a reprezentat peste 36% din furnizarea de energie electrică în primele opt luni din 2023, față de aproximativ 26% în aceeași perioadă din 2022, arată datele Ember, citate de Reuters.
România are în plan creșteri mari atât în ceea ce privește capacitatea eoliană, cât și cea solară în următorii ani, pentru a ajuta țara să atingă obiectivul stabilit de guvern de a asigura peste 30% din energia electrică din surse regenerabile până în 2030.
Sistemul energetic al Ungariei este, de asemenea, în principal curat, aproape jumătate provenind din energie nucleară și peste 15% din energie solară.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), guvernul de la Budapesta are ca obiectiv ca 90% din energia electrică să provină din surse cu emisii reduse de carbon până în 2030.
Se așteaptă ca emisiile relativ scăzute din sectorul energetic să aibă o tendință de scădere constantă, pe măsură ce regiunea își dezvoltă mai multe surse de energie regenerabilă.
În primele opt luni ale acestui an, emisiile combinate ale sectoarelor energetice din România, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia - țară cu o pondere mare a cărbunelui - au fost cu aproximativ 20% mai mici decât cele din Germania.
Alături de costurile substanțial mai mici ale forței de muncă, profilul energetic relativ mai curat al mai multor țări din Europa Centrală și de Est ar putea fi suficient pentru a atrage o parte din capacitatea industrială din Germania în anii următori și ar putea face din Europa Centrală și de Est motoare cheie ale economiei regionale.