Și în Parlament, majoritatea de 70% s-a frânt. Proiectul Roșia Montană și Legea amnistiei i-au găsit pe aliați pe poziții divergente.

La sfârșit de an, Crin Antonescu și Victor Ponta și-au aruncat vorbe grele și s-au acuzat reciproc de minciună. La bilanț, colborarea PNL-PSD e pe minus. Sunt prea multe lucruri care îi despart, au rămas prea puține care să îi țină împreună.

Pima ciocnire serioasă între PNL şi PSD s-a produs în aprilie, când premierul a numit-o la conducerea DNA pe Laura Codruţa Kovesi. Liberalii l-au acuzat pe Victor Ponta că ar fi făcut un troc cu Traian Băsescu şi au renunţat la portofoliul Justiţiei.

„Am întrebat dacă PNL e de acord să preia un alt minister. Decizia PNL a fost de a nu solicita un alt minister”, spunea Victor Ponta.

„Tema Justiţiei, din acest moment, este una care rămâne în responsabilitatea exclusiva a domnului Ponta şi a partidului său”, răspundea Crin Antonescu, liderul liberalilor.

Disputele privind Justiţia s-au reaprins după revocarea din funcţie a procurorului DNA Lucian Papici. După ce premierul a întrebat retoric „De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice?”, Crin Antonescu l-a taxat imediat: „Şeful Executivului, Victor Ponta, a vorbit în numele procurorului general. Este inacceptabil”.

„Dosarele împotriva celor care au votat la referendum sunt politice, pornite de Morar şi Papici şi toată trupa, nu-mi schimb părerea”, a prezizat premierul.

USL a fost pe punctul de a se rupe, în luna mai, după ce Sorin Roşca Stănescu a sugerat că Victor Ponta este direct interesat să îngroape investigaţiile în cazul lui Corneliu Bârsan, judecător CEDO, căruia SRI i-ar fi ascultat telefoanele.

Victor Ponta a vorbit pentru prima dată de posibilitatea ruperii coaliţiei: „Cred că este cea mai mare criză pe care o are USL de la formare. Dacă nu se face nimic, nu putem merge mai departe împreună”.

Crin Antonescu a refuzat să ia orice fel de măsură împotriva lui Sorin Roşca Stănescu, în ciuda cererii imperative a lui Victor Ponta ca senatorul să fie exclus din PNL. Sorin Roşca Stănescu avea să fie înlăturat din rândul liberalilor câteva luni mai târziu, după ce Parchetul a demonstrat că acesta l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu de spălare de bani folosind documente false.

Discuţiile privind modificarea Constituţiei au arătat diferenţele de opinie între cele două mari partide.

Proiectul de descentralizare a făcut ca ministerele conduse de liberali să piardă cele mai importante direcţii judeţene în favoarea autorităţilor locale, cele mai multe conduse de oamenii PSD. Riposta a venit din tabăra liberalilor prin şeful Internelor, Radu Stroe, care a adus argumente pentru ca Poliţia Rutieră şi Jandarmeria să rămână la ministerul său.

În sesiunea parlamentară de toamnă, PNL şi PSD au intrat într-o competiţie febrilă de sabotare a proiectelor celuilalt. Liberalii au devenit adevărata opoziţie faţă de guvern.

Întrebat cine este astăzi liderul opoziţiei, Crin Antonescu a răspuns: „Cred că tot eu”.

A urmat criza Roşia Montană, declanşată după ce premierul a pasat legea Parlamentului. Crin Antonescu s-a plasat pe aceeaşi poziţie ca Traian Băsescu. El a cerut ca documentul să fie promovat prin hotărâre de Guvern şi a ironizat strădania premierului de a-i scoate din galerii pe minerii protestatari de la Roşia Monatană.

„O să îi spun lui Antonescu să vină aici, o să fie bine primit”, spunea Victor Ponta.

„Abia a muncit premierul să îi scoată. Dacă mă duc acum, s-ar putea să intre la loc”, a răspuns Crin Antonescu.

Proiectul Roşia Montană a fost în cele din urmă respins în Parlament, dar o parte din prevederile sale au fost preluate în Legea minelor. Şi acest proiect a fost respins cu concursul liberalilor. Istoria s-a repetat la modificările Codului Penal, dar şi la Legea amnistiei, care ar fi şters condamnări mai mici de şapte ani pe motiv că penitenciarele sunt supraaglomerate.

„Antonescu și-a mințit colegii, pentru că am fost la USL 12 persoane când a fost de acord cu Legea amnistiei”, a precizat premierul.

Președintele PNL a reacționat: „Spre deosebire de alţii, nu am fost dovedit mincinos şi nu îi permit lui Victor Ponta să spună astfel de lucruri”.

Ca răspuns, social-democraţii i-au lăsat în ofsaid pe liberali la votul pentru şefia TVR. În absenţa PSD, Rareş Bogdan, propus de Crin Antonescu, nu a întrunit suficiente voturi pentru a prelua conducerea instituţiei.

Dacă preşedintele nu promulga Bugetul, reexaminarea acestei legi ar fi fost un test major pentru funcţionarea USL. Singura miză în perioada următoare a rămas descentralizarea de la care ambele partide aşteaptă mai multă putere în teritoriu. Legea va fi discutată de Curtea Constituţionlă în ianuarie.