Osmochescu, care și-a preluat funcția în noiembrie anul trecut, a descris unirea cu România drept un scenariu posibil în cazul în care procesul de aderare a Moldovei la UE ar intra în impas după 2028.
„Acesta este planul B”, a afirmat el.
Declarațiile sale vin în contextul în care Chișinăul face presiuni pentru deschiderea primului „cluster” de negocieri de aderare, pune în aplicare alinierea la legislația UE și încearcă să facă față contrângerilor crescânde din partea Rusiei.
Osmochescu a insistat însă că obiectivul Moldovei rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE până la sfârșitul anului 2028. Doar dacă acest proces ar stagna, liderii politici ar lua serios în considerare alternative.
Întrebat dacă Moldova riscă să fie împiedicată de faptul că cererea sa de aderare este legată de cea a Ucrainei, Osmochescu a subliniat că extinderea ar trebui să rămână bazată pe merite, precizând că țara sa are nevoie urgentă de progrese tangibile din partea Bruxelles-ului.
„Trebuie să transmitem un semnal populației”, a spus el, făcând referire la operațiunile hibride rusești care vizează subminarea sprijinului pentru integrarea în UE.
În luna martie, un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice ucrainene de la Nistru a provocat o scurgere de petrol care a poluat râul Nistru, o sursă de apă esențială pentru Moldova și sud-vestul Ucrainei.
În acest context, Osmochescu a recunoscut că țara sa nu are capacitatea Kievului de a rezista unei presiuni militare prelungite.
„Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem o industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea ucraineană”, a spus el.
Euractiv a raportat săptămâna trecută că primele negocieri oficiale privind aderarea Ucrainei și a Moldovei la UE ar putea avea loc pe 16 iunie.
„Dacă se va întâmpla în iunie, adică dacă vom deschide negocierile, atunci acesta ar fi un semnal clar. Acesta este obiectivul nostru”, a spus el.
Viceprim-ministrul a susținut, de asemenea, discuțiile privind integrarea treptată sau formele de aderare asociată, așa cum a propus recent cancelarul german Friedrich Merz.
Conform propunerii lui Merz, statutul de „membru asociat” ar conferi unei țări candidate dreptul de a participa la reuniunile consiliilor de lideri și miniștri ai UE, fără drept de vot.
Osmochescu a afirmat că orice etapă intermediară care ar apropia Moldova de blocul comunitar ar contribui la consolidarea reformelor și la liniștirea electoratului.
Întrebat dacă acest lucru ar lăsa țările UE într-o stare de incertitudine, așa cum susțin criticii, Osmochescu a spus că inițiativa ar trebui privită mai degrabă ca o oportunitate pentru țara candidată de a „munci mai mult”.
„Avem teme de făcut, trebuie să le facem”, a spus el.
Ministrul a susținut deschis posibilitatea unei eventuale unificări cu România în cazul în care ambițiile Moldovei de aderare la UE ar fi zădărnicite.
Întrebat dacă o astfel de mișcare ar remodela fundamental identitatea Moldovei, Osmochescu a susținut că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, în timp ce mulți dețin cetățenia română.
În Moldova, unde aproximativ 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori ai țării dețin pașapoarte românești, sprijinul pentru reunificare se situează în jur de 40%, comparativ cu aproximativ 70% în România.
„Există un preț”, a recunoscut el.
„Acesta va trebui suportat de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca cel înregistrat în cazul fostelor Germanii [de Est și de Vest] atunci când s-au reunificat”, adaugă acesta.
Întrebat dacă 2028 ar putea deveni un moment de reevaluare, el a răspuns că va fi unul „de luat în considerare”.