Curtea Constituţională din Republica Moldova a anulat marţi legislaţia care urmărea să interzică accesul la alegeri al foştilor membri ŞOR, partidul oligarhului fugar prorus Ilan Şor, care a fost scos în afara legii, transmite News.ro.
În vara anului trecut, Parlamentul de la Chişinău a adoptat un proiect de lege prin care membrilor organelor executive ale partidelor neconstituţionale şi persoanelor alese din partea acestor formaţiuni li se interzice să participe la alegeri pentru o perioadă de 5 ani. Decizia deputaţilor a venit, după ce, la 19 iunie 2023, Partidul „ŞOR”, condus de oligarhul prorus Ilan Şor, a fost declarat neconstituţional.
Deputaţii fostului partid au sesizat Curtea Constituţională, iar la 3 octombrie 2023, instanţa a declarat modificările Codului Electoral neconstituţionale. O zi mai târziu, pe 4 octombrie, Parlamentul, cu votul deputaţilor partidului de guvernământ PAS, a modificat, din nou, Codul Electoral. Astfel, noile prevederi stabileau că persoanele „bănuite, învinuite sau inculpate de săvârşirea infracţiunilor care au fost menţionate ca argument la declararea neconstituţională a partidului politic” sau care „au realizat nemijlocit acţiuni are au constituit argumente reţinute în hotărârea Curţii Constituţionale de declarare neconstituţională a partidului politic” nu pot fi admise în calitate de concurenţi la alegeri.
Şi aceste prevederi au fost contestate apoi la Curtea Constituţională de către cinci deputaţi din fostul partid ŞOR, între care Marina Tauber, reaminteşte NewsMaker. Acum, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional şi acest amendament la legea electorală.
Ilan Şor a fost condamnat în lipsă anul trecut la 15 ani de închisoare pentru fraudă în legătură cu „furtul secolului”, scandalul prin care 1 miliard de dolari au dispărut din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2014-2015.
Amendamentul declarat acum neconstituţional a fost invocat pentru a-i ţine pe membrii partidului său în afara alegerilor locale de anul trecut, inclusiv pe unul dintre deputaţii ŞOR care a candidat la funcţia de primar în Bălţi, al doilea oraş ca mărime din Moldova.
Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că guvernul va respecta hotărârea, dar va depune toate eforturile pentru a împiedica orice persoană legată de organizaţii criminale să candideze la o funcţie publică. „Vom face ajustări în conformitate cu decizia instanţei, dar nu vom permite grupurilor criminale să preia controlul asupra procesului electoral şi să submineze democraţia în Republica Moldova”, a asigurat Igor Grosu, citat de Reuters.
Din exilul său în Israel, Ilan Şor a organizat proteste zgomotoase de stradă împotriva preşedintei Maia Sandu şi a denunţat campania acesteia pentru a asigura aderarea la Uniunea Europeană a ţării. Maia Sandu îl acuză că încearcă să submineze instituţiile Republicii Moldova cu ajutorul Rusiei. Moldova a solicitat mult timp, fără succes, extrădarea lui Şor.
Maia Sandu spune că Rusia este cea mai mare ameninţare la adresa suveranităţii Republicii Moldova şi a cerut organizarea unui referendum în cursul acestui an, odată cu alegerile prezidenţiale, pentru a întări cu un mandat public demersul său de aderare la UE. Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a autorizat desfăşurarea referendumului în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale.
Republica Moldova se confruntă cu două ameninţări la adresa stabilităţii sale din partea enclavei separatiste Transnistria, în est, şi a regiunii Găgăuzia, în sud, al cărei lider, Evghenia Guţul, are legături strânse cu Şor. Ambele regiuni au căutat în ultimele săptămâni sprijin din partea Rusiei, notează Reuters.
Deputatul Aleksandr Suhodolski – afiliat oligarhului fugar Ilan Şor – aflat marţi în vizită la Moscova a declarat că el consideră că nu există „niciun bun simţ” în a urma, în prezent, calea integrării europene. Politicianul a sugerat că pentru cetăţenii Republicii Moldova eurointegrarea ar fi devenit un „sentiment al sărăciei, insecurităţii şi faptului că ţara merge pe calea greşită”. Declaraţiile au fost făcute pentru portalul pro-Kremlin Sputnik, care în Moldova este blocat, la iniţiativa serviciului de informaţii al ţării, SIS, încă la începutul invaziei ruse în Ucraina.
„Să spunem că astăzi trebuie să acţionăm şi să mergem pe calea integrării europene – nu vedem niciun bun simţ în asta. Pentru că astăzi ţara urmează calea integrării europene de mai bine de 3-4 ani, iar pentru un cetăţean de rând al Republicii Moldova integrarea europeană a devenit un sentiment al sărăciei, nesiguranţei în securitatea sa şi a căii greşite a Republicii Moldova. (…) Iar acele întâlniri ca cea de astăzi (marţi, 26 martie - n.r.) cu conducerea PLDR (partid pro-Kremlin din Rusia - n.r.), în speţă cu Leonid Sluţki, sunt punţi care ne vor permite să restabilim aceste relaţii, care ne vor permite să aducem totul la un nou nivel. Dar nu suntem în căutarea de noi parteneri. Rusia şi poporul rus a fost întotdeauna un adevărat prieten şi frate al poporului moldovean. Ne întoarcem la ceea ce Occidentul încearcă astăzi să ne îndepărteze cât mai mult posibil”, a declarat Suhodolski, citat de NewsMaker.
Deputaţii independenţi Vasile Bolea şi Aleksandr Suhodolski - membri ai Partidului „Renaştere”, controlat tot de oligarhul fugar Ilan Şor – s-au aflat marţi la Moscova şi au avut o întrevedere cu preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat, deputatul Leonid Sluţki. Acesta din urmă a spus că a discutat cu Bolea şi Suhodolskii despre „cooperarea Moldovei şi Rusiei în domeniile politic, economic, umanitar, cultural”.
Nu este prima vizită efectuată de membrii echipei lui Şor în Federaţia Rusă, în ultima perioadă. La începutul lunii martie, 100 de activişti ai Partidului Renaştere şi guvernatoarea Găgăuziei Evghenia Guţul au participat la Festivalul Mondial de Tineret din Soci. Cu ocazia evenimentului, Guţul s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
La începutul lunii martie, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) din Republica Moldova, Alexandru Musteaţa, a declarat că SIS a intrat în posesia mai multor date care arată că Federaţia Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin implicarea în procesele electorale care vor avea loc în 2024 şi 2025. În aceste acţiuni, Rusia va implica trei categorii de actori: actori politici deschis declaraţi pro-Federaţia Rusă, actori politici declaraţi pro-statalişti şi actori politici conectaţi la grupurile criminale organizate. Astfel, SIS a avertizat că se pregăteşte generarea mai multor crize inclusiv în regiunea găgăuză şi transnistreană, amplificarea tendinţelor separatiste radicale în zona de sud a Republicii Moldova, cel mai important actor pe care mizează Federaţia Rusă fiind gruparea lui Ilan Şor, dar şi organizarea unor noi proteste la Chişinău.
Republica Moldova este ţară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană, iar în decembrie 2023, Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Chişinăul.