Reprezentanţii Romanian Business Leaders (RBL) s-au întâlnit miercuri la Palatul Victoria cu premierul Marcel Ciolacu şi alţi reprezentanţi ai Guvernului. Ei au solicitat ca implementarea oricăror măsuri care "îngreunează povara fiscală" pentru companiile din România să aibă un termen de aplicare de 6 luni, aşa cum este asumat prin Codul fiscal, a declarat reprezentantul RBL Marius Ştefan. Totodată, în cadrul discuţiilor, Guvernul a transmis că măsurile ar urma să se aplice în două etape, o parte de la 1 septembrie şi o altă parte de la 1 ianuarie.

"Am avut un dialog constructiv cu primul-ministru şi ce ne-a bucurat este faptul că identificăm foarte clar care este problema Guvernului şi problema Guvernului nu este doar pe zona de venituri, de creştere a veniturilor, ci şi pe optimizarea cheltuielilor. Şi, ce ne-a bucurat, cu asta am început, am început cu măsurile pe care le-au anunţat şi public, atât ministrul de Finanţe, cât şi primul-ministru, în această dimineaţă, de a reduce cheltuielile bugetare şi e o listă destul de lungă de măsuri. În paralel cu asta am discutat de posibile metode de a creşte încasările la bugetul de stat. Şi, aici, am discutat despre creşterea colectării de către ANAF, am discutat despre eliminarea inechităţilor, eliminarea facilităţilor pentru anumite categorii", a declarat liderul RBL, Marius Ștefan.

Acesta a mai spus că așteaptă de la Guvern ca în viitor acest tip de măsuri să fie făcute publice, înainte de a apărea în presă. Totodată, RBL a solicitat ca termenul de implementare a măsurilor care îngreunează povara fiscală pentru companii să se deruleze pentru o jumătate de an, precum prevede Codul Fiscal.

"Şi ce am obţinut din partea primului-ministru - am obţinut invitaţia la un dialog. Noi sperăm ca în viitor aceste măsuri să fie publice înainte să le găsim în presă, am vrea ca ele să urmeze circuitul decizional. Şi, foarte important, noi solicităm ca legea să fie respectată şi termenul de implementare a oricăror măsuri care îngreunează povara fiscală pentru companiile din România să aibă un termen de aplicare de şase luni de zile, aşa cum este asumat prin Codul fiscal. (...) Solicitarea noastră a fost foarte clară, orice modificare, orice intenţie a Guvernului am vrea să fie începând cu anul viitor, să intre pe următorul buget, ca să avem timp să reacţionăm", a afirmat Marius Ştefan.

El a precizat că, în cadrul discuţiilor, s-a transmis din partea guvernamentală că măsurile ar urma să se aplice în două etape, o parte de la 1 septembrie şi o altă parte de la 1 ianuarie, transmite Agerpres.

"Mesajul pe care l-am primit a fost că vor fi majorări în două trepte, cuvântul majorare nu este cuvântul preferat de către Guvern, ci reajustare, ăsta a fost termenul folosit, o parte dintre ele vor intra în vigoare de la 1 septembrie, aşteptăm şi noi să vedem care vor fi acelea, mai e mai puţin de o lună, şi o parte vor intra de la 1 ianuarie", a explicat reprezentantul RBL.

Marius Ştefan a adăugat că nu au fost prezentate măsurile fiscale care urmează să fie aplicate, întrucât, a completat el, "din câte ştim nu există un acord în coaliţie".

El a punctat că, în opinia reprezentanţilor Romanian Business Leaders, unele dintre măsurile care se doresc aplicate pot face "mai mult rău decât bine".

"Bineînţeles, am vrut să fim consultaţi înainte pentru că unele din măsuri, în opinia noastră, fac mai mult rău, decât bine. (...) În intenţia de a strânge mai mulţi bani la buget, dacă, eu ştiu, o majorare de TVA sau o majorare de acciză creşte cumva evaziunea fiscală, s-ar putea ca rezultatul să fie o scădere a încasărilor la buget, adică exact contra intenţiei legiuitorului", a transmis Marius Ştefan.

Pe de altă parte, a spus el, o creştere a impozitelor pentru microîntreprinderi este înţeleasă de reprezentanţii RBL.

"Aici, am explicat premierului că înţelegem. Sunt multe cazuri în România în care microîntreprinderile sunt folosite, de fapt, ca un vehicul pentru plata salariilor. Este ceva care, noi, ca mediu de afaceri, nu încurajăm, nu ne dorim ca această situaţie să continue. În acelaşi timp, nu am vrea să lovim şi în micile afaceri. (...) Am exprimat, mai departe, îngrijorarea noastră, am cerut un studiu de impact bugetar pe praguri de venit, acum să vedem cu ce vor veni", a indicat Marius Ştefan.

Pe de altă parte, uniunea Profesiilor Liberale din România respinge orice majorare de impozite, taxe sau contribuţii care vizează această categorie profesională, precum şi orice modificare a regimului deductibilităţilor şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la intenţiile Guvernului de a modifica Codul fiscal.

Potrivit unui comunicat, această poziţie a fost reiterată la întâlnirea pe care reprezentanţii profesiilor liberale au avut-o cu ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, în legătură cu proiectul de ordonanţa de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale.

"Eliminarea plafonării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi preconizata introducere a plăţii în sistem real la întregul venit, fără plafon, care practic dublează sarcina fiscală, precum şi eliminarea deductibilităţii cotei de cheltuieli profesionale în limita a 5% sunt măsuri care descurajează profesiile liberale, cu consecinţe asupra calităţii serviciilor oferite şi costurilor acestora", precizează Uniunea.

Potrivit UPLR, ministrul Finanţelor a manifestat deschidere faţă de aceste argumente, exprimându-se pentru stabilirea unui plafon rezonabil la contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Propunerile Uniunii Profesiilor Liberale din România urmează să fie înaintate Guvernului şi Ministerului Finanţelor în cursul acestei săptămâni.