Uniunea Europeană va continua să pompeze miliarde de euro în Turcia, în pofida represiunii radicale a președintelui Recep Tayyip Erdogan împotriva oponenților politici.
Bruxelles-ul și-a avertizat vecinul din sud „să susțină valorile democratice”, după ce autoritățile de acolo l-au arestat pe liderul opoziției, Ekrem İmamoğlu, în weekend. Dar importanța strategică a Turciei înseamnă că blocul va ajunge probabil să închidă ochii la acțiunile lui Erdogan. Și el știe asta, scrie Politico.
În ceea ce îl privește pe liderul turc, „orice ar face, UE va trebui să accepte”, a spus Dimitar Bechev, profesor la Universitatea din Oxford.
Doi oficiali europeni, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi despre discuțiile cu ușile închise, au declarat pentru Politico că statutul Turciei de candidat la UE o obligă să susțină valorile democratice și că Bruxelles-ul va răspunde la încălcări.
„Urmărim cu mare îngrijorare evoluția situației din Turcia”, a spus unul dintre ei. Cu peste o mie de persoane, inclusiv jurnalişti, reţinute de forţele de securitate de la începutul tulburărilor de săptămâna trecută, „cele mai recente evoluţii contravin însăşi logicii aderării la UE”.
Cu toate acestea, având în vedere importanța Turciei asupra migrației, comerțului,energiei și apărării, este puțin probabil ca orice răspuns din partea UE să distrugă relațiile dintre Bruxelles și Ankara, a admis celălalt oficial.
Turcia a solicitat aderarea la UE în 1999. Deși discuțiile s-au oprit în ultimul deceniu, țara primește în continuare miliarde din fonduri de aderare. Ankara a primit, de asemenea, un ajutor de aproximativ 9 miliarde de euro pentru a găzdui refugiații din Orientul Mijlociu și este în curs de a primi sume mari de bani pentru a sprijini industriile europene de apărare.
Centru important pentru exporturile de petrol și gaze, Turcia se bucură de fluxuri comerciale cu UE în valoare de peste 200 de miliarde de euro anual. De la invazia deplină a Ucrainei de către Rusia în 2022, aceasta a fost, de asemenea, esențială pentru controlul accesului la Marea Neagră și pentru aplicarea sancțiunilor împotriva Moscovei. Recent a fost prezentat ca un contributor major la orice eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina.
„Status quo-ul înainte de arestarea lui İmamoğlu era confortabil pentru UE, pentru că exista suficientă democrație”, a spus Bechev. Evoluțiile recente, a adăugat el, nu sunt suficient de grave pentru a schimba asta.
În calitate de țară candidată la UE, Turcia poate accesa achiziții comune în valoare de 800 de miliarde de euro din fonduri menite să stimuleze cheltuielile blocului pentru apărare, conform planului de pregătire 2030, prezentat de liderii UE săptămâna trecută.
Cu toate acestea, Grecia și Cipru – ambele aflate în conflicte de lungă durată cu Turcia – fac presiuni pentru restricții, diplomații spunând pentru Politico că intenționează să aplice o clauză care ar impune ca forța de apărare să aibă loc „fără a aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre”.
Cu toate acestea, cu forțele sale armate pregătite de NATO și vastul complex militar-industrial, Ankara este convinsă că aceste obiecții vor fi respinse.
Dacă europenii „vor participarea Turciei în anumite zone – de exemplu, trimiterea de trupe în Ucraina în viitor – atunci ei vor trebui să dea acces Turciei”, a spus fostul ambasador al Turciei la UE, Selim Yenel.
Yenel a afirmat că situația internă este îngrozitoare – „nu mai există nicio lege” în Turcia, a susținut el – dar a prezis că „din moment ce se pare că UE are nevoie de Turcia, ei nu vor face presiune asupra noastră”. În ceea ce privește valorile pe care țările occidentale trebuie să le susțină pentru aderare, a spus el, Erdoğan „spune vorbe goale”.
Grecia și Cipru trebuie acum să efectueze un act de echilibru delicat, fiind în proces de normalizare a relațiilor cu Ankara înainte de ultima criză politică.
„Vom susține, desigur, o poziție riguroasă care condamnă evoluțiile actuale din Turcia, dar fără a fi declanșatorul”, a spus un înalt oficial grec, recunoscând că nici măcar Atena nu ar putea merge prea departe.
„Industria de apărare rămâne un mare decalaj pentru Europa și asta deschide calea pentru această politică de compromis pe care o vedem că are loc.”
Cipru se află, de asemenea, într-o poziție dificilă, întrucât Turcia părea să dea un ton mult mai conciliant în timpul discuțiilor informale de săptămâna trecută privind problema Ciprului, desfășurate la Geneva.
„Presiunea efectivă din partea UE este esențială”, a spus europarlamentarul cipriot Michalis Hadjipantela, solicitând „sancțiuni direcționate”. Dar, în același timp, „măsurile ar trebui să fie direcționate și legate de progresul în problemele de mai sus, pentru a evita înstrăinarea în continuare a țării, ceea ce ar duce la politici mai provocatoare”.