Fostul șef al informațiilor militare finlandeze, generalul în rezervă Harri Ohra-aho, a calificat drept „absurdă din punct de vedere operațional” recenta decizie a Rusiei de a muta în peninsula Karelia, lângă granița cu Finlanda, o brigadă de rachete balistice Iskander-M, capabile să poarte inclusiv încărcătură nucleară.

„Din punct de vedere operațional, mi se pare absurd să aduci sisteme de rachete care au rază lungă de acțiune mai aproape de granițele noastre, ar deveni ținte mai ușoare pentru noi”, a spus fostul șef al informațiilor militare finlandeze într-o postare publicată pe contul său de X/Twitter.

Surse militare au declarat pentru publicația rusă Izvestia că nou-înființatul district militar „Leningrad” va fi întărit cu noi unități de luptă. Acestea vor include o brigadă separată de rachete balistice Iskander-M, cu baza în peninsula Karelia.

În plus, Corpul 11 Armată din regiunea Kaliningrad şi Corpul 14 Armată din regiunea Murmansk au fost transferate în districtul Leningrad. Experţii militari ruși citați de Izvestia au numit consolidarea frontierelor nord-vestice un răspuns „oportun şi adecvat” la aderarea Finlandei la NATO.

Rachetele balistice Iskander, utilizate de armata rusă în războiul din Ucraina, au o rază de acțiune de 500 de kilometri și pot avea încărcătură convențională sau nucleară.

Finlanda s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac din partea Rusiei şi ar rezista „viguros” într-o astfel de situaţie, a declarat comandantul forţelor armate finlandeze, generalul Timo Kivinen. Finlanda are o graniţă de 1300 km cu Rusia şi a purtat două războaie cu această ţară în anii 1940, când au murit peste 100.000 de finlandezi şi s-a pierdut o zecime din teritoriu.

La o populaţie de 5,5 milioane, Finlanda dispune de o armată de circa 23.000 de militari activi. Acestora li se adaugă o rezervă operațională de 280.000 de rezerviști (gata să intre în luptă) și o rezervă generală de 870.000 de persoane între 17-60 de ani). Serviciul militar este în continuare obligatoriu pentru bărbaţi,