Remus Pricopie, rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), a anunțat, duminică, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebok, că își depune candidatura la alegerile prezidențiale, însă fără semnături, el contestând această condiție. După aproximativ o oră, Biroul Electoral a transmis că primit propunerea de candidatură și că „urmează să analizeze și să se pronunțe cu privire la îndeplinirea condițiilor de legalitate pentru înregistrarea candidaturii”. 

„După o matură chibzuință am decis să-mi depun în această seară candidatura pentru alegerile prezidențiale”, a anunțat Remus Pricopie pe Facebook.

Acesta menționează că „sunt necesare câteva precizări”, printre care și faptul că dosarul său de candidatură nu are liste de semnături pentru că „în nicio țară membră a Uniunii Europene nu sunt solicitate atât de multe semnături de susținere precum în România”.

„De exemplu, în Bulgaria un candidat independent se poate înscrie cu doar 2.500 de semnături. În Austria este nevoie de 6.000 de semnături pentru a fi înscris în cursa prezidențială”, spune recordul SNSPA.

Rectorul SNSPA contestă rolul semnăturilor, amintind și de dezbaterea din ultimele zile pe acest subiect.

„Nu trebuie să uităm faptul că, inclusiv la alegerile prezidențiale de anul trecut, au fost mai mulți candidați care nu au obținut nici măcar o zecime de voturi din numărul de semnături depuse la înscriere. Atunci, care mai este rostul acestor semnături de susținere, ce dovedesc ele?”. 

El afirmă că, în opinia lui, „legea electorală de a avea o listă de 200.000 susținători, impusă acum două decenii, nu este în conformitate cu spiritul Constituției României”.

Remus Pricopie a mai menționat și că „numărul semnificativ de candidaturi pentru alegerile prezidențiale” nu contribuie la ieșirea „din criza politică în care ne aflăm” ci dimpotrivă, „o adâncesc”.  

În cadrul postării de pe Facebook, rectorul SNSPA vorbește și despre invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu și despre relațiile externe ale României.  

În opinia sa, România are nevoie de un preşedinte „democrat şi pacificator”.

„Preşedintele Republicii trebuie să colaboreze loial şi eficient cu toate instituţiile fundamentale ale statului, Guvernul, Parlamentul sau Banca Naţională, dar şi cu Academia Română, universităţile, instituţiile de cultură, societatea civilă, mass-media, mediul de afaceri şi sindicatele, în interesul dezvoltării ţării. În acelaşi timp, noul preşedinte trebuie să-i reunească pe români, fiindcă în acest moment suntem atât de dezbinaţi!”, a mai argumentat el.