Aproape 200 de ţări din lumea întreagă au avut termen până luni să transmită la ONU noile lor foi de parcurs privind schimbările climatice. Însă aproape toate au ratat termenul limită, stârnind temeri că marile economii vor adopta o atitudine de aşteptare în lupta lor împotriva schimbărilor climatice după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Potrivit unei baze de date de la ONU, doar 10 semnatari ai Acordului de la Paris au transmis strategiile lor actualizate privind reducerea gazelor cu efect de seră până în 2035, înainte de expirarea termenului limită de 10 februarie.
Deşi Regatul Unit, Elveţia şi Brazilia care este gazda viitoarei COP30 din noiembrie şi-au prezentat deja planurile, alte ţări, inclusiv unele foarte importante, cum ar fi China, India şi UE, de exemplu, lipsesc încă la apel.
Cât despre planul depus de Statele Unite în timpul administraţiei Biden, acesta nu va fi probabil implementat, ţinând cont de realegerea lui Donald Trump, care a anunţat o nouă retragere a ţării sale din Acordul de la Paris.
Această retragere este „în mod clar un regres” al diplomaţiei climatice şi poate explica atitudinea de aşteptare a altor ţări, a declarat Ebony Holland, de la grupul de reflecţie International Institute for Environment and Development (IIED).
„Există cu siguranţă mari schimbări geopolitice în curs de desfăşurare, care se dovedesc complicate pentru cooperarea internaţională, mai ales în privinţa unor subiecte mari cum ar fi schimbările climatice”, a declarat ea.
Acordul de la Paris prevede că semnatarii să îşi revizuiască regulat angajamentele de decarbonizare, denumite „contribuţii determinate la nivel naţional” (CDN-uri în limbajul specialiştilor de la ONU). Aceste texte detaliază, de exemplu, modul în care o ţară doreşte să acţioneze pentru a-şi dezvolta energiile regenerabile şi pentru a renunţa la cărbune.
Aceste strategii au menirea de a reflecta partea asumată de fiecare ţară pentru a limita încălzirea climei mult sub pragul de 2°C şi a continua eforturile pentru a o limita la 1,5°C în raport cu era preindustrială. Pentru a reuşi acest lucru, emisiile globale, care nu au intrat încă în declin, ar trebui să se reducă la jumătate până în 2030.
Or, potrivit ONU, precedentele foi de parcurs duc deja omenirea, deja mai caldă cu 1,3°C, spre o încălzire catastrofală cu 2,6°C - 2,8°C. La acel nivel, caniculele, secetele şi precipitaţiile abundente, deja în creştere, vor deveni extreme, însoţite de intensificarea fenomenului de dispariţie a speciilor şi de o creştere ireversibilă a nivelului mării. Întârzierea transmiterii CDN-urilor - ale căror obiective nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic - nu atrage penalităţi.
Conferinţa ONU privind schimbările climatice a recunoscut, de asemenea, aceste întârzieri: secretarul său executiv, Simon Stiell, care descrie CDN-urile drept „cele mai importante documente de politică publică ale secolului”, a considerat că este „rezonabil să ne mai acordăm puţin timp pentru a ne asigura că aceste planuri sunt de cea mai înaltă calitate”.
Potrivit unui oficial de la ONU, peste 170 de ţări au anunţat că intenţionează să îşi depună planurile în acest an, marea lor majoritate intenţionând să facă acest lucru înainte de COP30.
„Cel mai târziu, echipa secretariatului nostru ar trebui să le primească până în luna septembrie”, a adăugat secretarul executiv al Convenţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCNUCC) într-un discurs rostit joia trecută în Brazilia.
Unele ţări au nevoie să îşi precizeze viziunea, recunoaşte Linda Kalcher, directoarea executivă a grupului de reflecţie european Strategic Perspectives. Dar „ceea ce este îngrijorător este faptul că dacă prea multe ţări sunt în întârziere, atunci se poate lăsa impresia că nu au voinţa de a acţiona”, a adăugat ea.
Pe lângă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, liderii din numeroase ţări trebuie să facă faţă inflaţiei, datoriei publice sau unor apropiate alegeri importante, aşa cum este cazul Germaniei.
Uniunea Europeană s-a confruntat astfel cu o creştere a partidelor de extrema dreaptă, ostile politicilor de protejare a climei. Blocul de 27 de ţări intenţionează totuşi să îşi depună foaia de parcurs „mult înainte” de COP30 şi doreşte să rămână „o voce preeminentă pentru acţiunea climatică internaţională”, a dat asigurări o purtătoare de cuvânt.
În ceea ce priveşte China, primul poluator la nivel mondial, devenit primul investitor în energiile regenerabile, urmează să îşi dezvăluie şi ea acest plan, foarte aşteptat, pe parcursul anului 2025.
Pentru moment, puţine sunt strategiile care se ridică la înălţimea sarcinii lor, potrivit Climate Action Tracker, care a criticat cele mai recente actualizări operate de Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Noua Zeelandă şi Elveţia. Doar Regatul Unit se descurcă bine din acest punct de vedere, a precizat acelaşi grup de reflecţie.