Reforma sistemului de azil al UE pentru migranţi a trecut marţi o etapă cheie, cu un prim vot în comisii ale Parlamentului European asupra mai multor texte, inclusiv cel asupra solidarităţii între statele UE, adică redistribuirea solicitanţilor de azil din statele membre unde ajung cei mai mulţi migranţi către celelalte.

Patru texte ale acestei reforme, amendate de eurodeputaţi, au fost aprobate cu o largă majoritate de Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, deschizând calea către negocierile cu statele membre, care se anunţă anevoioase, relatează AFP.

Instituţiile europene au elaborat o foaie de parcurs şi s-au angajat să finalizeze Pactul European pentru Migraţie şi Azil până la încheierea actualei legislaturi europene, deci până în primul semestru al anului viitor. De când Comisia Europeană a prezentat această propunere de pact, în septembrie 2020, progresele la negocieri au fost lente şi persistă dezacordurile asupra elementelor cele mai conflictuale.

Propunerea Comisiei Europene revizuieşte principiul din ''Regulamentele Dublin'' conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii de azil. Executivul comunitar consideră că numai iniţiativa pe care a propus-o ar putea rezolva provocările create de valul migrator, dar ea este privită cu rezerve de statele membre reticente faţă de mecanismele de redistribuire a refugiaţilor.

Această propunere a Comisiei nu prevede explicit cote obligatorii de refugiaţi ca în 2016, dar instituie un mecanism de 'solidaritate obligatorie' prin care Comisia Europeană să poată stabili de fapt cote pentru statele membre ale UE, iar aceste ţări ar avea ca alternativă în locul relocărilor alte contribuţii, precum acordarea unui sprijin financiar, material sau uman ţărilor aflate sub presiune.

Parlamentul European doreşte însă ca în cazul unui aflux masiv şi brusc de migranţi relocările să fie singura opţiune pentru a ajuta ţara aflată sub o asemenea presiune, amendament ce riscă să îngreuneze şi mai mult negocierile cu statele membre.

Alte propuneri validate de Parlamentul European introduc noi criterii în tratarea cererilor de azil, respectiv prezenţa deja a unui membru de familie al unui solicitant de azil într-unul din statele UE, căruia îi va reveni astfel examinarea acestei cereri, şi de asemenea tratarea de către un anumit stat membru a cererii de azil dacă solicitantul dispune de o diplomă emisă de acel stat.

Sunt propuse şi controale consolidate ale migranţilor la frontiere şi proceduri de azil accelerate pentru migranţii proveniţi din ţări sigure şi care în consecinţă nu ar trebui să primească azil.

Anul trecut au fost depuse în ţările UE peste 880.000 de cereri de azil, cu 64% mai multe faţă de 2021, în special în Germania, Franţa, Spania şi Austria.

Numeroase ţări europene, în frunte cu Austria, cer finanţarea din fonduri europene a unor garduri care să împiedice sosirile migranţilor ilegali, în special la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, cerere respinsă de Comisia Europeană.

În timp ce liderul grupului PPE - principala forţă politică în Parlamentul European -, Manfred Weber, a susţinut propunerea finanţării unor asemenea garduri, Comisia pentru Buget a Parlamentului European s-a pronunţat împotrivă, într-un vot desfăşurat de asemenea marţi.