Parlamentul israelian a adoptat marţi, în primă lectură, clauza derogatorie, una dintre cele mai contestate prevederi ale reformei sistemului judiciar, care ar permite parlamentului să adopte legi fără controlul Curții Supreme. Reforma justiției a provocat proteste masive în Israel, sute de mii de oameni ieșind pe străzile principalelor orașe ale țării.
Textul legislativ a fost adoptat cu puţin timp înainte de orele 03.00 (03.00 ora României) cu 61 de voturi contra 52. Votul în a doua şi cel în a treia lectură mai sunt necesare înainte de a deveni lege, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Proiectul adoptat în primă lectură înăspreşte condiţiile care permit Curţii Supreme să invalideze o lege ordinară şi permite parlamentului să protejeze o lege împotriva oricărei anulări printr-un proces legislativ care necesită majoritate simplă (61 de deputaţi din 120): este clauza derogatorie care permite să se evite control Curţii Supreme.
Mai devreme, parlamentul adoptase în primă lectură un alt proiect de lege care reduce considerabil posibilitatea ca un prim-ministru în exerciţiu să fie declarat în incapacitatea de a-şi exercita funcţia.
În general, proiectul de reformă, aşa cum este, ar limita considerabil prerogativele Curţii Supreme şi ar da efectiv coaliţiei politice majoritare puterea de a numi judecătorii.
Guvernul afirmă, însă, că reforma este necesară pentru a restabili echilibrul de putere între deputaţi şi o justiţie „independentă”, dar nu „atotputernică”, potrivit afirmaţiilor lui Netanyahu care acuză Curtea Supremă de politizare.
Potrivit detractorilor săi, proiectul prezintă, dimpotrivă, riscul unei derive spre un model de democraţie ca în Ungaria.
Joi, preşedintele israelian Isaac Herzog a cerut oprirea procesului legislativ în curs, numind proiectul actual drept o „ameninţare la adresa fundamentelor democraţiei”.
Herzog a început o mediere între opoziţie şi guvern în vederea ajungerii la un text mai consensual care ar putea fi adoptat de parlament şi pentru a atenua preocupările exprimate de opozanţii reformei.
Luni, o propunere de compromis a fost prezentată Comisiei de legi din parlament de către un fost ministru al justiţiei, un director universitar şi un profesor de drept.
Preşedintele acestei Comisii, Simcha Rothman, a considerat că ar putea „să constituie o bază pentru negocieri”, mai scrie AFP.
De la prezentarea proiectului de lege la începutul lui ianuarie, de către cabinetul format la sfârşitul lui decembrie de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, unul dintre cele mai de dreapta guverne din istoria Israelului, manifestaţiile s-au succedat în fiecare săptămână în toată ţara, pentru a denunţa ceea ce adversarii reformei califică drept o derivă antidemocratică.
Sute de mii de manifestanţi au protestat sâmbăta trecută în Israel, pentru a zecea săptămână consecutivă, împotriva reformei sistemului judiciar pe care guvernul încearcă să o impună.
Mitingul principal a avut loc, la fel ca în sâmbetele precedente, în centrul Tel Avivului, unde manifestanţii, în număr de peste 100.000 potrivit presei, au fluturat un val de steaguri israeliene albastre şi albe.
Potrivit estimărilor presei israeliene, mitingurile de sâmbătă au bătut recorduri de participare în oraşul Haifa, în nordul ţării, şi în oraşul Beer Sheva, în sud, cu 50.000 şi, respectiv, 10.000 de persoane, ceea ce reprezintă un număr mare raportat la populaţia Israelului, care depăşeşte cu puţin peste nouă milioane de locuitori.