Recomandările Comisiei Europene acoperă o gamă largă de aspecte, de la politici economice și sociale la drepturi penale și promovarea clădirilor cu consum de energie zero. Acestea includ orientări specifice pentru fiecare stat membru UE, bazate pe programe naționale de reformă și programe de stabilitate sau convergență. Comisia monitorizează punerea în aplicare a recomandărilor și impactul măsurilor.
În acest sens, CE a dat astăzi tuturor statelor UE o serie de recomandări privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare.
Iată care sunt aceste recomandări în ceea ce privește România.
„Având în vedere analiza aprofundată a Comisiei și concluziile acesteia privind existența unor dezechilibre excesive, recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt reflectate în recomandările (1) și (2). Politicile menționate în recomandările (1) și (2) contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de deficitele externe și fiscale mari”, arată documentul .
Astfele, Consiliul european RECOMANDĂ ca România să ia măsuri în 2025 și 2026 pentru:
1. Consolidarea cheltuielilor totale pentru apărare și a gradului de pregătire, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025. Înăsprirea considerabilă a politicii fiscale pentru a se asigura că cheltuielile nete rămân în cadrul traiectoriei de corecție prevăzute în procedura de deficit excesiv și pentru a consolida poziția externă. Să pună în aplicare setul de reforme și investiții care stau la baza perioadei de ajustare prelungite, după cum a recomandat Consiliul la 21 ianuarie 2025.
2. Având în vedere termenele aplicabile pentru finalizarea la timp a reformelor și investițiilor în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241, să accelereze de urgență punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, inclusiv capitolul REPowerEU. Accelerarea punerii în aplicare a programelor politicii de coeziune (FEDR, FST, FSE+, FC), valorificând, după caz, oportunitățile oferite de revizuirea la jumătatea perioadei. Utilizarea optimă a instrumentelor UE, inclusiv a oportunităților oferite de InvestEU și de Platforma pentru tehnologii strategice pentru Europa, în vederea îmbunătățirii competitivității.
3. Îmbunătățirea calității și eficacității administrației publice și a previzibilității procesului decizional, asigurându-se în același timp că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică prin consultări adecvate cu părțile interesate, evaluări de impact eficiente și proceduri administrative simplificate. O mai bună pregătire și prioritizare a proiectelor mari de infrastructură și accelerarea punerii lor în aplicare, asigurarea realizării în timp util a proiectelor de investiții publice mature și promovarea investițiilor private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.
4. Reducerea dependenței de combustibilii fosili prin accelerarea introducerii energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea capacității rețelei, consolidarea conexiunilor transfrontaliere de energie electrică, promovarea reformelor de reglementare care reduc riscurile asociate proiectelor de energie curată și îmbunătățirea transparenței și eficienței procesului de autorizare. Reducerea dependenței de combustibilii fosili, în special prin eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii și investirea în eficiența energetică, infrastructura de mediu și inovare, ținând seama de disparitățile regionale, cum ar fi impactul asupra regiunilor carbonifere. Eliminarea măsurilor de sprijin energetic de urgență în vigoare, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public.
5. Consolidarea participării femeilor și a tinerilor pe piața muncii prin îmbunătățirea eficacității politicilor active de pe piața muncii și a participării la educația și îngrijirea copiilor de vârstă mică. Combaterea deficitului de competențe prin stimularea competențelor de bază și a competențelor relevante pentru piața muncii ale forței de muncă, precum și prin îmbunătățirea implicării părților interesate și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile de educație și competențe.
6. Reducerea riscurilor de sărăcie și excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia, inclusiv prin îmbunătățirea accesului la servicii esențiale și facilitatoare de calitate, cu accent pe servicii sociale, de sănătate, educaționale și de ocupare a forței de muncă integrate, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate, menținând în același timp sustenabilitatea fiscală.