În satele României, oamenii sunt bătrâni, săraci și bolnavi. Peste 400 de localități nu au medic de familie. Un doctor de la țară are de două ori mai mulți pacienți decât unul de la oraș. La „Pacient în România”, vedeți realitatea din unul dintre județele cu cei mai puțini medici de familie și cu un spital închis la 5 ani după ce a fost modernizat.

Suntem în Negrești, județul Vaslui. Un oraș cu 8 mii de locuitori și doar 3 medici de familie, care se ocupă și de bolnavii din șase sate din apropiere. În mediul rural, nu există niciun doctor.

Medic de familie: Să facem un pansament acolo, da?Pacient: Da.Medic de familie: Haideți! Încet.

Elena, pacient: Are noroc să trăiască, trăiește... nu... Păi, asta e... Trebuie să mergi la Vaslui. Sunt 30 de km. Dacă ai cu ce te duce, te duci. Dacă nu, stai liniștit acasă. În voia Domnului.

Orașul Negrești are și un centru de permanență, care numai de permanență nu este, pentru că funcționează după programm, și un spital închis în 2011, la 5 ani după ce fusese renovat cu fonduri europene. Cine are nevoie de mai mult de o rețeță de la medicul de familie trebuie să meargă zeci de kilometri, până la Iași sau Vaslui. Ca acest bărbat, un pacient cu afecțiuni oncologice. S-a chinuit timp de 5 cu naveta la Iași pentru tratament, iar acum, când se simte din nou rău, e îngrozit că acest chin ar trebui reluat.

Pacient: Doamna doctor, pe cuvântul meu, nu mai am nicio răbdare. Mă credeți? Nu mai am răbdare. Și am și dureri enorme. Mă urc pe pereți. Așa discriminați suntem, parcă nu suntem și noi oameni.

Constanța Gafițoiu, medic de familie: Când noi le propunem - „Știți, trebuie să mergeți la spital! „Vai, unde?”. „Păi, la Vaslui sau la Iași”. „Păi, unde? Cum să ajung? N-am cu cine. Copiii sunt plecați!”. Sunt foarte mulți bătrâni care nu mai sunt cu copii, cu nepoți.

Constanța Gafițoiu este unul dintre cei 3 medici de familie din Negrești și are 4 mii de pacienți pe listă, 60% cu vârsta peste 50-60 de ani. Face medicină mai mult în orb. Pentru un diagnostic corect, ar avea nevoie de radiografii sau ecografii. Doar că aceste investigații nu pot fi făcute în oraș, iar bolnavii sunt prea bătrâni și prea săraci ca să bată drumul până în altă localitate.

Constanța Gafițoiu, medic de familie: Drumuri. Drumuri de făcut și e greu. Pacientul îmi spune - „Știți doamnă, ca eu să vin la cabinet am platit pentru asta 200 de lei. Eu ca să merg la Vaslui mă costă o mașină 200 o dată, 200 încă o dată, 200 încă o dată”.

Urgențele sunt și ele rezolvate la limită. Ambulanța din Negrești e depășită.

Elena Camelia Avădanei, asistent coordonator Ambulanță: Nu facem față. Ne mai ajută colegii de la ambulanța Vaslui. În momentul când noi suntem plecați la... limita cu Roman, limita cu județul Neamț, și este o gravidă în partea cealaltă, la limita cu Vaslui, Iași, ne ajută colegii de la ambulanța Vaslui.

Și în timp ce bolnavii din Negrești aleargă să-și găsească sănătatea, în centrul orașului, un spital-fantomă stă închis de 13 ani. Construit din bani europeni, a fost inaugurat în 2005 și închis pe motiv că e ineficient. Ce a rămas în urmă, e o imagine încremenită în timp. Un spital abandonat așa cum era.

Aici era magazia. Cearșafuri - 37 de bucăți, cearșafuri mari plic - 38 de bucăți, sunt călcate și rămase din 2011 după cum vedeți. Uitați, pensetele sunt sigilate, practic. Și registrul de nașteri la Negrești 2011.

Carla Tănasie, jurnalist Digi24: În urmă au rămas aparatura și ustensilele care au ruginit, dar și mobilierul. Vedem aici un pat, acest dulap, totul este însă cuprins de mucegai.

După închidere, spitalul din Negrești ar fi trebuit să devină cămin de bătrâni, dar nici asta nu s-a întâmplat, pentru că, din 2011 până acum, Consiliul Local nu a fost în stare să voteze o hotârâre care să încheie definitiv procesul.

Cristi Rusu, primar Negrești: Practic, nevotându-se această hotărâre, spitalul nu este închis cu acte. El este o unitate spitalicească, care nu are contract cu Casa de Asigurări de Sănatate și nu are paturi alocate pentru medicină.

Spitalul avea secție de pediatrie, ginecologie, medicină internă și recuperare. Acum, autoritățile vor să-l redeschidă. Au depus un proiect la Compania Națională de Investiții și așteaptă să vadă dacă primesc finanțare. Ar fi nevoie de 150 de mii de lei pentru modernizare.

Ministrul Sănătății spune că soluția pentru pacienții din zona rurală sunt ambulatoriile, care vor fi construite prin PNRR. 69 în total.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: Trebuie să existe și o colaborare strânsă cu autoritățile locale, care trebuie să înțeleagă că un ambulatoriu de specialitate bine dotat, unde poți face investigații complexe, poți pune diagnostic și oamenii primesc un tratament, este răspunsul corect.

Specialiștii în sănătate spun însă că e nevoie de o reorganizare radicală a serviciilor medicale primare.

Adrian Pană, coordonator strategia de Sănătate 2022-2030: În cadrul comunității ai nevoie de servicii integrate, un pacient când pleacă din spital, ajunge în comunitate. E greu de crezut că îl urmărește medicul de familie. Dacă vom învăța că trebuie să investim mai mult la bază, cât mai aproape de cetățean, prin genul acesta de servicii, chiar dacă nu avem medici, aducerea unor competențe adiționale, prin asistenți, psihologi, asisstenți comunitari, dieteticieni, prin oameni care coordonează cazurile, oameni de sănătate publică, ele pot ajuta sistemul să fie degrevat de această sarcină administrativă.

În România, peste 3,5 milioane de oameni au peste 65 de ani, iar cei mai mulți stau în zonele rurale. Pentru ei, o vizită la medic este un lux. Deși îmbătrânirea populației s-a accelerat din 2009, nimeni nu a luat de atunci nicio măsură pentru acești pacienți.