Condamnarea lui Marine Le Pen, principala figură politică a extremei drepte franceze, în dosarul deturnării de fonduri de la Parlamentul European și interzicerea candidaturii sale la prezidențialele franceze din 2027 au atras imediat critici din partea unor figuri precum premierul ungar Viktor Orban și vicepremierul italian Matteo Salvini, acesta din urmă vorbind de „un film prost, care poate fi văzut și în alte țări, precum România”. Kremlinul a deplâns „o încălcare a normelor democratice”.

Prima reacție la verdictul de condamnare a lui Marine Le Pen a venit din partea Rusiei, scrie Le Figaro. Kremlinul a reacționat la sentința prin care Le Pen nu mai poate candida la prezidențiale deplângând o „încălcare a normelor democratice”.

„Nu vrem să ne amestecăm în afacerile interne ale Franței, nu am făcut-o niciodată”, a asigurat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări pe această temă. „Dar, într-adevăr, din ce în ce mai multe capitale europene iau calea încălcării normelor democratice”, a comentat el.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a pus un mesaj de solidtarite cu Le Pen, pe contul său de X.

„Eu sunt Marine”, a scris pe platforma X Victor Orban, care denunță în mod regulat atacurile juridice asupra aliaților săi, comentează Le Figaro.

Pentru Matteo Salvini, vicepremier al Italiei și liderul Lega, condamnarea lui Marine Le Pen seamănă cu „un film prost” văzut „în alte țări precum România”.

 „Cei care se tem de hotărârea alegătorilor găsesc adesea alinare în hotărârea instanțelor”, a spus el. „La Paris, Marine Le Pen este condamnată și vor să o excludă din politică. Este un film prost care poate fi văzut și în alte țări, cum ar fi România”, a scrie Salvini pe X.

Acest verdict este „o declarație de război din partea Bruxelles-ului, într-un moment în care impulsurile războinice ale lui von der Leyen și Macron sunt înfricoșătoare. Nu ne vom lăsa intimidați, nu ne vom opri”, a continuat liderul naționalist italian.

În septembrie anul trecut, când însuși Matteo Salvini a fost condamnat pentru împiedicarea debarcării migranților într-un port italian, Jordan Bardella și Marine Le Pen i-au acordat sprijinul fostului prim-ministru, denunțând o „campanie de intimidare și persecuție judiciară.

La rândul său, olandezul Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate, s-a declarat „șocat de verdictul extrem de dur împotriva „președintei deputaților europeni ai RN”.

„O susțin și cred în ea 100% și sunt convins că își va câștiga recursul și va deveni președinte al Republicii Franceze”, a scris acesta.

Aceste trei formațiuni politice fac parte din același grup ca și RN în Parlamentul European, Patriots for Europe.

„Democrația franceză este cea care este atacată”, a reacționat Jordan Bardella pe X.

 „Astăzi, nu doar Marine Le Pen a fost condamnată pe nedrept: democrația franceză a fost executată”, a denunțat președintele formațiunii Adunarea Națională, însoțindu-și tweet-ul cu hashtag-ul #JeSoutiensMarine (O susțin pe Marine, n.r.)

„Mai este Franța o democrație?”, se întreabă Éric Ciotti

Fostul președinte al partidului Les Républicains, care s-a raliat formațiunii Adunării Naționale încă din vara anului trecut, a reacționat pe X punând la îndoială rolul judecătorilor în ceea ce privește alegerea făcută la urne. „Este un sistem de acaparare a puterii care exclude sistematic orice candidat prea la dreapta care este în măsură să câștige, de la François Fillon la Marine Le Pen”, a scris el.

Un tribunal parizian a condamnat-o luni pe Marine Le Pen la patru ani de închisoare, din care doi cu executare (nu va fi încarcerată, ci va purta brățară electronică), o amendă de 100.000 de euro și cinci ani în care nu va putea candida la nicio funcție publică, în dosarul asistenților parlamentari ai partidului lui Le Pen care erau plătiți de Parlamentul European, dar lucrau de fapt pentru partid.