Şeful Gardienilor Revoluţiei iranieni, generalul Hossein Salami, a afirmat vineri că mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi fostului său ministru al Apărării, Yoav Gallant, semnifică „moartea politică” a Israelului, transmite AFP, potrivit Agerpres. 

„Aceasta semnifică sfârşitul şi moartea politică a regimului sionist, un regim care trăieşte astăzi într-o izolare politică absolută în lume şi ai cărui responsabili nu se mai pot deplasa în alte ţări”, a declarat generalul Salami, într-un discurs difuzat de televiziunea publică iraniană.

Curtea Penală Internaţională (CPI), ce are sediul la Haga, a emis joi mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant şi şeful aripii militare a mişcării palestiniene Hamas, Mohammed Deif, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Mandatele de arestare au fost clasificate ca „secrete”, pentru a proteja martorii şi pentru a asigura desfăşurarea investigaţiilor, a precizat instanţa.

Citește și: Ce consecințe poate avea pentru Netanyahu mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională

Ca reacţie la anunţul instanţei, ministrul de externe israelian, Gideon Saar, a spus că CPI „şi-a pierdut orice legitimitate” prin emiterea de „ordine absurde”. „Aceasta este o zi neagră pentru (CPI), care şi-a pierdut orice legitimitate de a exista şi de a acţiona”, a scris Saar pe contul său de pe platforma X.

Tribunalul de la Haga „s-a comportat ca o jucărie politică în slujba celor mai extremiste elemente care lucrează pentru a submina securitatea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu”, a adăugat Saar, în opinia căruia instanţa, fără a avea autoritate, a emis „ordine absurde” împotriva lui Netanyahu şi Gallant.

Israelul nu este membru al CPI, o instanţă permanentă însărcinată cu urmărirea în justiţie şi judecarea indivizilor acuzaţi de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Fondată în 2002, această instituţie ce are 124 de state membre a pronunţat de la înfiinţare doar câteva condamnări.