• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2024-05-18 21:05:38
  • Sursa:
Razboiul din Ucraina scoate la iveala defectele si slabiciunile unora dintre cele mai sofisticate arme americane Imagine

Ajutorul american de 61 de miliarde de dolari, aprobat în aprilie, a fost o gură de aer pentru forțele ucrainene care își apără teritoriul de ruși. Dar Ucraina nu este singurul beneficiar al acordului. Analiștii spun că SUA obțin informații neprețuite privind problemele unora dintre cele mai importante sisteme militare, relatează Busineess Insider.

De la începutul războiului din Ucraina, în 2022, SUA au fost cel mai important aliat al Ucrainei, oferind în total ajutoare de de 107 miliarde de dolari.De la sisteme antiaeriene la drone și artilerie, SUA câștigă informații valoroase despre slăbiciunile armelor sale trimise pe câmpurile de luptă din estul și sudul Ucrainei.

Un domeniu în care au ieșit la iveală slăbiciunile SUA este războiul electronic. Sistemele de bruiaj ale Rusiei au creat probleme majore pentru armamentul de precizie occidental, inclusiv rachetele GMLRS și obuzele de artilerie Excalibur.

Unitățile de luptă electronică ale Rusiei au devenit din ce în ce mai experte la bruierea sistemelor de navigație GPS folosite pentru a ghida rachetele și obuzele către ținte, deturnându-le de la cursul lor și făcându-le inutile.

„Războiul a dezvăluit că unele dintre rachetele ghidate eșuează într-un mediu electromagnetic”, a spus Stacie Pettyjohn, analist militar la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană.

În schimb, dronele ieftine au jucat un rol extrem de important în Ucraina. Armata ucraineană a folosit drone pentru a compensa lipsa de personal și de muniție cu care s-a confruntat în lupta împotriva Rusiei. Le-a folosit pentru a supraveghea pozițiile inamice, pentru a ghida loviturile de artilerie și le-a echipat cu grenade sau explozibili pentru a ataca pozițiile inamice.

Dar războiul din Ucraina a scos la iveală probleme nu doar în ceea ce privește calitatea armelor, ci și în privința capacității SUA de a le produce în cantitatea de care are nevoie Ucraina.

Timp de zeci de ani, SUA s-au pregătit pentru războiul împotriva grupărilor militante, cum ar fi talibanii din Afganistan. Dar războiul din Ucraina seamănă mai mult cu Primul Război Mondial, cu două armate aflate pe poziții bine apărate, care trag zeci de mii de obuze de artilerie pe zi pentru a-și epuiza adversarul.

În schimb, Rusia și-a plasat economia pe picior de război, crescând cantitatea de echipamente militare pe care o poate produce.

„Cea mai mare problemă pe care războiul din Ucraina a scos-o la iveală este aceea că Pentagonul pur și simplu nu cumpără suficientă muniție pentru un conflict prelungit la scară largă”, spune Pettyjohn.

Pe de altă parte, războiul din Ucraina arată, de asemenea, că multe dintre sistemele americane de armament sunt mult mai bune decât cele ale adversarilor săi.

Sistemele Patriot au protejat orașele ucrainene de atacurile masive cu drone și rachete ale Moscovei. Și, deși câteva au fost interceptate, rachetele cu rază lungă de acțiune HIMARS continuă să producă pagube devastatoare în spatele liniilor de front ale Rusiei. De asemenea, drona explozivă Switchblade 600 a fost o armă importantă pentru Ucraina în ceea ce privește țintirea bateriilor de artilerie și a trupelor ruse.

Activităţile culturale programate pe Calea Victoriei şi în sectorul 2 al Capitalei în cadrul proiectului „Străzi deschise - Bucureşti, Promenadă urbană” se suspendă în contextul declarării zilei de sâmbătă, zi de doliu naţional. Calea Victoriei şi Strada Maior Vasile Băcilă nu vor fi închise circulaţiei rutiere.Spectacolele, concertele, atelierele creative şi activităţile recreative pentru locuitorii Capitalei organizate de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti pe Calea Victoriei, respectiv de PROEDUS, pe Strada Maior Vasile Băcilă din Sectorul 2 al Capitalei, care urmau să se desfăşoare sâmbătă şi duminică, vor fi reprogramate în weekendurile viitoare ale proiectului „Străzi deschise – Bucureşti”.

Economie 2025-04-25 13:19:59

O femeie în vârstă de 51 de ani a fost găsită decedată, duminică seara, în albia unui pârâu din localitatea argeşeană Mioarele, cazul fiind anchetat de poliţişti.

Economie 2023-10-15 19:55:52

Un submarin care avea la bord 6,5 tone de cocaină a fost capturat de către polițiștii portughezi, fiind una dintre cele mai mari capturi de droguri din acest an. Vasul se îndrepta din Brazilia spre Europa, atunci când a fost interceptat de autorități, într-o acțiune desfășurată în colaborare cu Agenția Britanică pentru Combaterea Crimei, scrie The Telegraph.

Economie 2025-03-31 17:37:30

Un cutremur de suprafață s-a produs vineri seara în Brăila, anunță Institutul pentru Fizica Pământului.

Economie 2024-11-29 22:17:01

Parlamentul israelian a adoptat luni cu 64 de voturi din 120 o lege privind restructurarea puterii judecătoreşti prin restrângerea atribuţiilor Curţii Supreme, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Economie 2023-07-24 19:58:40

Sociologul Gelu Duminică a vorbit la Interviurile Digi24.ro despre cazul „azilelor groazei” și despre cum o problemă cunoscută în societate a devenit un subiect doar după un scandal cu ramificații politice. „Nu o să învățăm nimic din acesta caz, o să ne treacă. Comportamentele se schimbă greu”, este de părere sociologul. Duminică spune că „politizarea în momentul de față menține subiectul pe agendă”: „Noi trăim în societatea în care marginalii nu vrem să îi vedem”. Acesta este însă optimist că aceste comportamente sociale pot fi schimbate.

Economie 2023-07-13 17:37:32

Fostul fotbalist Lucian Burdujan a fost dat dispărut de familia sa iar fotografia sa a apărut inclusiv pe site-ul Poliției Române la rubrica „Persoane dispărute”. Conform polițiștilor români, Burdujan figura ca „dispărut”, după ce „a plecat voluntar în noiembrie 2022 de la locuința sa”. El a fost însă găsit ușor la telefon de ziariști, la puțin timp după ce știrea despre „dispariția” sa a apărut în presă, informează digisport.ro, care citează gsp.ro.

Economie 2023-11-02 21:56:26

Președintele Asociației Magistraților din România susține că judecătorii și procurorii primesc pensii de serviciu, nu speciale, și că ele reprezintă doar 2% din pensiile de serviciu și cele speciale care se plătesc în România La rândul lui, prodecanul Facultății de Drept din București a declarat că magistrații nu pot intra in sistem unde sunt niște reguli și să afle după aceea că regulile se schimbă. "Când te trezești după 15 – 20 de ani de activitate că nu te mai poți pensiona când credeai și că trebuie să mai stai 20 de ani, nu știu cât de mult e un beneficiu adus sistemului de justiție", a spus el.

Economie 2023-06-21 12:00:31