Ponderea persoanelor angajate din populaţia UE (cu vârsta între 20 şi 64 de ani) a fost în 2022 de 75%, respectiv 193,5 milioane, cea mai ridicată pondere de când se publică aceste date, în 2009, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). 

În 2020 şi în 2021, piaţa muncii a fost afectată de restricţiile introduse pentru a stopa răspândirea pandemiei de COVID-19, astfel încât rata ocupării forţei de muncă a scăzut la 72% în 2020, dar s-a redresat la 73% în 2021 şi a crescut cu încă două puncte procentuale (pp) în 2022. 

În rândul statelor membre UE, 11 aveau o rată a ocupării forţei de muncă de peste 78% (una din cele trei ţinte stabilite în planul de acţiune pentru 2030 al Pilonului european al drepturilor sociale), cel mai ridicat nivel fiind în Ţările de Jos (83%), Suedia şi Estonia (ambele cu 82%), iar cel mai scăzut în Italia (65%), Grecia (66%) şi România (69%). 

În 2022, rata supracalificării în UE era 22%, în cazul bărbaţilor fiind de 21%, iar al femeilor de 23%. Supracalificarea se referă la persoanele cu educaţie terţiară ale căror locuri de muncă nu necesită un astfel de nivel ridicat de educaţie, notează Agerpres.

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată rată a supracalificării era în Spania (36%), Grecia şi Cipru (fiecare cu 32%), iar cea mai scăzută în Luxemburg (7%), Suedia, Danemarca, Ungaria şi Cehia (fiecare cu 14%). 

În 19 dintre cele 27 de state membre UE, femeile aveau o rată a supracalificării mai ridicată decât a bărbaţilor, cele mai mari diferenţe fiind în Malta (11 pp), Cipru (8 pp), Italia şi Slovacia (ambele cu 7 pp). 

Totuşi, în opt ţări membre UE, bărbaţii aveau o rată a supracalificării mai ridicată decât a femeilor, cele mai mari diferenţe fiind în statele baltice: Lituania (5 pp), Estonia şi Letonia (fiecare cu 4 pp).