Rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat începând din 2005 şi mai mult de o cincime din suprafaţa oceanelor lumii a fost afectată de un val de căldură severă în 2023, potrivit unui raport al observatorului european Copernicus publicat luni, informează AFP, preluată de Agerpres.
„Încălzirea oceanelor poate fi privită ca o santinelă a încălzirii globale. Aceasta a crescut constant începând din anii 1960. Iar din 2005, rata încălzirii oceanelor s-a dublat”, a subliniat oceanograful Karina Von Schuckmann în cadrul unei videoconferinţe dedicate prezentării celui de-al optulea raport Copernicus privind starea oceanelor.
Oceanele de pe Terra s-au încălzit cu 1,05 waţi pe m2 începând din 2005, comparativ cu 0,58 waţi pe m2 în deceniile anterioare, conform raportului publicat luni.
Noul raport consolidează rapoartele întocmite în trecut de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC). În 2019, aceşti experţi în climă mandataţi de ONU au considerat că este „probabil” ca rata de încălzire a oceanelor „să se fi mai mult decât dublat începând din 1993”.
Această încălzire se datorează faptului că, din 1970, oceanele au absorbit „mai mult de 90% din excesul de căldură al sistemului climatic”, cauzat de emisiile masive de gaze cu efect de seră ale omenirii, conform GIEC.
Oceanele, care acoperă 70% din suprafaţa Pământului, sunt un regulator major al climei terestre. Apele mai calde duc la uragane şi furtuni mai violente, cu întreaga lor serie de distrugeri şi inundaţii aferente.
Această încălzire este însoţită şi de o creştere a valurilor de căldură marine. În 2023, 22% din oceanele lumii s-au confruntat cu cel puţin un val de căldură severă sau extremă.
Devenite mai extinse, valurile de căldură marine au totodată tendinţa de a deveni mai îndelungate, cu o durată medie anuală care s-a dublat de la 20 la 40 de zile începând din 2008.
În nord-estul Mării Barents, „fundul (mării) pare să fi intrat într-o stare de caniculă marină permanentă”, potrivit unui studiu citat de Karina Von Schuckmann.
Iar în august 2022, o temperatură record de 29,2 grade Celsius a fost măsurată în apele costiere ale Insulelor Baleare, „cea mai ridicată temperatură regională a apelor de suprafaţă din ultimii 40 de ani", precizează raportul de luni.
În acelaşi an, un val de căldură marină în Marea Mediterană a pătruns până la aproximativ 1.500 de metri sub suprafaţă, ilustrând modul în care căldura se poate răspândi într-un strat întreg de apă.
Episoadele de caniculă marină pot duce la migrarea şi moartea în masă a speciilor, la degradarea ecosistemelor şi, de asemenea, la reducerea capacităţii straturilor oceanice de a se amesteca între fundul marin şi suprafaţă, împiedicând distribuţia nutrienţilor.
De asemenea, ele pot "avea implicaţii asupra productivităţii peştilor", afectând pescuitul, a subliniat Karina Von Schuckmann.
Raportul menţionează, de asemenea, că aciditatea oceanelor, care absorb un sfert din totalul de CO2 emis de activităţile umane, a crescut cu 30% începând din 1985. Peste un anumit prag, aciditatea apei de mare devine corozivă pentru scheletul şi cochilia coralilor, midiilor, stridiilor, etc.
Acest prag, considerat a fi o "limită planetară", este posibil să fie depăşit "în viitorul apropiat", potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK).