Accesul la curent electric și căldură este un drept care trebuie asigurat pentru toți românii, se arată într-un capitol al raportului „Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România” lansat joi în dezbatere publică de Administrația Prezidențială. Potrivit datelor existente, România este fruntașă la capitolul „sărăcie energetică”: se numără printre primele șapte țări din UE cu dificultăți în a-și încălzi locuințele în mod adecvat. Raportul propune o serie de măsuri care să asigure aplicarea dreptului la energie pentru întreaga populație, cu accent pe zonele și categoriile defavorizate.

România face parte dintre primele șapte țări cu dificultăți de a-și încălzi locuințele în mod adecvat, potrivit datelor din 2019 analizate de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).

În același timp, România face parte și dintre cele 10 state care definesc „sărăcia energetică” (conform legii 226/2021), deci există o bază legală pentru protecția consumatorilor vulnerabili de energie, arată raportul Președinției.

„Noua lege a consumatorului vulnerabil (Legea 226/2021) face progrese înspre acoperirea unor nevoi energetice de bază pentru toți consumatorii și recunoaște necesitatea complementării actualului sistem al ajutoarelor de încălzire – singurul existent, în practică, pentru susținerea consumatorilor vulnerabili – cu remedii structurale, precum lucrările de eficiență energetică țintite către cele mai vulnerabile comunități”, se mai arată în raport, la „Măsura 12: Reducerea sărăciei energetice și asigurarea accesului la energie la costuri accesibile pentru toți consumatorii”.

Raportul poate fi citit integral aici: Raport Limitarea Schimbarilor Climatice

Însă același document observă că există multe categorii de beneficiari vulnerabili care nu primesc ajutor din motive birocratice: „Singurul remediu financiar pentru consumatorii vulnerabili sunt ajutoarele pentru încălzire, care acoperă, an de an, tot mai puțini beneficiari. Remediile nefinanciare prescrise de lege, destinate în principal persoanelor vulnerabile din motive de vârstă sau sănătate, sunt neaplicate în largă măsură în practică din cauza lipsei de detaliere în legislația secundară a criteriilor concrete prin care persoanele vulnerabile din motive de vârstă sau sănătate se pot califica pentru accesarea acestora”.

Pentru reducerea „sărăciei energetice” și asigurarea accesului la energie la prețuri accesibile pentru toți consumatorii, raportul propune trei categorii de măsuri:

a) sprijin financiar acordat consumatorilor vulnerabili și cetățenilor fără acces la rețelele de energie electrică și/sau gaz natural;

b) încurajarea eficienței energetice, inclusiv prin sprijin financiar pentru renovarea clădirilor și reducerea de consum a energiei în special pentru consumatorii vulnerabili;

c) implementarea de noi tehnologii, noi modele de afaceri și noi reglementări, cum ar fi instalarea de kituri solare fotovoltaice cu baterii de stocaj a energiei electrice în zonele/cartierele care nu au acces la rețeaua electrică sau de gaz natural și pentru care nu este prevăzută conectarea la rețea în viitorul apropiat.

Potrivit ACER, „sărăcia energetică” este definită de doi indicatori:

În continuare, raportul arată că energia este un drept la care trebuie să aibă acces toți românii, în special cei din categoriile vulnerabile.

„Nimeni nu poate funcționa într-o societate modernă fără energie pe care să și-o poate permite. Ca atare, tranziția energetică și fluctuațiile de preț, de lungă sau scurtă durată, rezultate din proces trebuie să țină cont de necesitatea asigurării energiei pentru toți românii. Accesul la energie la prețuri accesibile trebuie tratat dintr-o perspectivă a drepturilor și actualul sistem de abordare a sărăciei energetice trebuie reformat într-o manieră transparentă și bazată pe dovezi. În procesul tranziției juste, trebuie scoase la iveală și adresate toate disparitățile (de exemplu, zonele urbane marginalizate) pentru că acestea vor fi accentuate în etapa următoare a tranziției energetice, iar consumatorii vulnerabili și cetățenii fără acces la energie trebuie puși în centrul procesului.”

Toate programele de eficientizare energetică și acces la energie din surse regenerabile, de la cele administrate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) până la programele de reabilitare a blocurilor de locuințe gestionate de primării, „trebuie sa țintească cu precădere cele mai sărace comunități și cei mai săraci cetățeni”, mai arată raportul.

Printre măsurile propuse se numără: 

Indiferent de soluția adoptată, criteriile de implementare trebuie să dea prioritate categoriilor de consumatori vulnerabili și cetățeni fără acces la energie.

Pe de altă parte, soluția actuală de plafonare și compensare a prețului energiei nu poate fi aplicată la nesfârșit: „De asemenea, sistemul de plafonare-compensare a facturilor la energie pentru consumatorul final este unul care trebuie menținut doar temporar. El trebuie înlocuit, pe termen mediu, cu o identificare mai precisă a consumatorilor vulnerabili, cu dezvoltarea de indicatori financiari și non-financiari realiști pentru încadrarea consumatorilor în categoria de consumatori vulnerabili, precum și cu creșterea cuantumului ajutoarelor acordate acestora, astfel încât acestea să își atingă scopul de susținere a consumatorilor vulnerabili”.

„Concret, trebuie comparat necesarul minim de energie al cetățenilor, în funcție de componența familiei, de starea locuinței și de zona geografică în care se regăsesc aceștia și, în baza rezultatelor, precum și pe fondul sistemului deja existent de susținere a costurilor energetice a tuturor cetățenilor, trebuie evaluat cum ar arăta, pe termen lung, implementarea în România a conceptului de drept la energie.

Până în 2025, nicio locuință din România nu mai trebuie să rămână neelectrificată, ceea ce se poate realiza printr-un program național de simplificare a accesului la energie electrică și prin soluții de electrificare descentralizate cu ajutorul energiei regenerabile. Aceasta se poate materializa prin implementarea de noi tehnologii, noi modele de afaceri și noi reglementări, cum ar fi instalarea de kituri solare fotovoltaice cu baterii de stocaj a energiei electrice în zonele/cartierele care nu au acces la rețeaua electrică sau de gaz natural”, mai precizează documentul.