Economia Rusiei se află într-o stare tot mai proastă ca urmare a tranziției către o „economie de război” și a sancțiunilor impuse de Occident din cauza invaziei Moscovei în Ucraina, potrivit unui raport al Institutului Stockholm pentru Economii în Tranziție (SITE), publicat marți, informează Reuters.
Raportul, pregătit pentru discuțiile miniștrilor de finanțe ai Uniunii Europene, afirmă că, deși încă relativ stabilă, economia rusă este doar superficial rezilientă și că dezechilibrele fundamentale și slăbiciunile structurale cresc.
„Stimulentul fiscal al economiei de război a menținut economia pe linia de plutire pe termen scurt, dar dependența de finanțarea opacă, alocarea distorsionată a resurselor și rezervelor fiscale tot mai mici o face nesustenabilă pe termen lung. Spre deosebire de narațiunile Kremlinului, timpul nu este de partea Rusiei”, se arată în raport.
Uniunea Europeană a impus 16 pachete de sancțiuni Rusiei de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, vizând principalele surse de venit ale Moscovei: exporturile de petrol, gaz și cărbune. Alte puteri occidentale, inclusiv Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Japonia, au impus și ele sancțiuni.
Miercuri, ambasadorii Celor 27 au adoptat cel de-al 17-lea pachet de sancţiuni impuse Rusiei, care ţinteşte alte 200 de petroliere „fantomă”, menite să limiteze exporturile ruse de petrol, şi aproximativ 30 de entităţi acuzate de faptul că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile în vigoare, anunţă surse diplomatice citate de AFP, conform News.ro.
Dornică să demonstreze că sancțiunile occidentale sunt inutile, Rusia susține că PIB-ul său a crescut cu 4,3% în 2024, după o expansiune de 3,6% în 2023.
Totuși, Torbjorn Becker, care a prezentat raportul SITE miniștrilor de finanțe ai UE, a spus că datele privind PIB-ul Rusiei nu pot fi de încredere, deoarece Moscova ar subestima probabil inflația, ceea ce afectează calculul PIB-ului real.
„Rusia susține că inflația este de 9-10%. De ce ar avea, atunci, o rată a dobânzii de 21% la banca centrală? Ce bancă centrală ar avea o rată a dobânzii care este practic cu 11,50 puncte procentuale mai mare decât rata inflației? Dacă una dintre băncile noastre centrale ar face așa ceva, ar fi concediată a doua zi”, a spus Becker jurnaliștilor.
„Aceasta este o indicație clară că inflația nu ar putea fi chiar cifra corectă. Dacă subestimezi inflația, atunci vei supraestima cifrele PIB-ului real”, a adăugat el.
Becker a subliniat, de asemenea, constrângerile bugetare ale Rusiei cauzate de scăderea veniturilor din petrol, gaz și cărbune și de creșterea cheltuielilor militare. De la începutul invaziei în Ucraina și, în ciuda efortului său de război masiv, Rusia a raportat un deficit bugetar de 2% din PIB în fiecare an.
„Numerele fiscale din Rusia nu corespund cu ceea ce credem că pun în efortul de război”, a spus Becker. „Marea parte a finanțării mașinii de război trece prin sistemul bancar. Așadar, dacă adăugați acest lucru la numerele fiscale, deficitele lor fiscale ar fi aproape de două ori mai mari decât ceea ce arată statisticile oficiale”, a spus el.
Aceasta, la rândul său, creează riscuri financiare în sistemul bancar, a spus Becker, deoarece băncile raportează o creștere mare a creditului. „Toate sunt indicatori pe care îi urmărim de obicei atunci când vrem să prezicem o criză bancară”, a spus el.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că Comisia Europeană este de acord cu raportul SITE. „Analiza lor subliniază nepredictibilitatea statisticilor rusești și cum economia Rusiei nu performează la fel de bine cum sugerează statisticile oficiale”, a spus Dombrovskis jurnaliștilor după întâlnirea miniștrilor UE.
„Comisia este, în linii mari, de acord cu această analiză și cu fragilitatea tot mai mare a economiei rusești. Acest lucru subliniază importanța eforturilor comunității internaționale de a limita capacitatea Kremlinului de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a adăugat el.