La cinci luni după anularea alegerilor din cauza suspiciunilor de interferență rusă, duminică, 4 mai, au loc noi alegeri prezidențiale în România. Umbra președintelui american planează asupra acestui scrutin din România, țară membră a UE și NATO, comentează Radio France Inter, într-un comentariu pe site-ul său, însoțit de un dialog în studio despre alegerile prezidențiale de la noi. Titlul comentariului este unul foarte semnificativ: „De ce prezidențialele din România sunt un test pentru trumpism în Europa”.
Concluzia France Inter este că toată Europa urmărește cu mare atenție scrutinul prezidențial de duminică din România.
„Chiar și când vorbim despre România, astăzi nu mai putem scrie un editorial internațional fără a menționa numele lui Donald Trump.
Noua administrație americană s-a implicat în dezbaterea privind anularea alegerilor prezidențiale din România. Reamintim că, în noiembrie 2024, un candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu, a creat o surpriză enormă, ajungând în fruntea scrutinului. Autoritățile au anulat ulterior alegerile, după o campanie pe rețelele sociale, în special pe TikTok, marcată de suspiciuni puternice de interferență rusă”, comentează France Inter.
Vicepreședintele american în persoană, JD Vance, s-a arătat surprins de această decizie. În cadrul conferinței privind securitatea de la München, el a criticat o democrație suficient de slabă încât să fie amenințată de „câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală”. Elon Musk și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru Georgescu.
România a fost astfel nevoită să reia procesul electoral de la zero. De data aceasta, Georgescu nici măcar nu a putut candida. Dosarul său a fost respins de Comisia Electorală. El este acuzat, printre altele, de declarații false privind finanțarea campaniei sale.
Nu contează, el a făcut alianță cu un alt candidat de extremă dreapta, deja în cursă în noiembrie: George Simion, în vârstă de 38 de ani, care s-a clasat pe locul 4 în scrutinul din noiembrie. Simion îi promite lui Georgescu un post important dacă va fi ales, poate chiar cel de prim-ministru.
„Simion are avantajul de a avea al doilea număr de deputați în Parlament. Și de data aceasta este în fruntea cursei. El este creditat cu aproximativ 30% dintre voturi în sondaje. Prudență, reamintim că sondajele din România au fost complet eronate în noiembrie”, subliniază France Inter.
George Simion joacă la maxim cartea Trump. El revendică sprijinul apropiaților președintelui american și subliniază punctele comune dintre proiectul său și cel al Administrației Trump, notează jurnaliștii francezi.
George Simion a asistat la învestirea miliardarului american în ianuarie. El a acordat chiar un interviu ideologului Steve Bannon, fost consilier al lui Trump.
El conduce un partid naționalist care cultivă nostalgia unei Mari Românii. Simion ține un discurs populist, antisistem. El exploatează nemulțumirea unei populații obosite de corupție, de inegalitățile sociale, de ineficiența formațiunilor guvernamentale care s-au succedat după căderea lui Ceaușescu în 1989, relatează jurnaliștii francezi.
Pentru Simion, anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie este o dovadă în plus a încălcării democrației de către partidele tradiționale.
El se află în fruntea cursei, dar fără certitudinea victoriei finale. Simion nu va obține probabil majoritatea voturilor duminică și va trebui să se confrunte cu adversarul său în turul al doilea, pe 18 mai.
Doi candidați centristi se află la egalitate, cu aproximativ 20% dintre voturi: Crin Antonescu, fost senator susținut de coaliția de la putere, și Nicuşor Dan, primarul Bucureștiului. „Alianța acestor candidați moderați ar putea să-l priveze pe Simion de victorie”, este comentariul celor de la France Inter.
„Toată Europa urmărește cu atenție aceste alegeri. Chiar dacă președintele României are puteri limitate, el joacă un rol important în politica externă. George Simion critică însă dur Bruxelles-ul și ajutorul acordat Ucrainei. El nu pune în discuție apartenența țării sale la UE sau la NATO, dar se vede deja ca un agitator în interiorul sistemului.
Poate că este încă o piatră în construcția unei mari alianțe trumpiste în Europa”, se încheie, cu o întrebare retorică, analiza jurnaliștilor francezi.