De la Valea Argovei spre Dănești sat, Frăsinet, Curătești, Sultana, până-n satul Coconi, ori mai încolo, la vale, spre câmpul nesfârșit al Bărăganului, ulițele cu asfalt puțin s-au cam golit de oameni. Sute de case sunt pustii, cimitirele sunt pline.
Reporter: Vecini mai ai, matale?
Bătrână: N-am, mămică... Aici n-am.
Reporter: Aici?
Bătrână: Au murit. Amândoi.
Reporter: Și aici?
Bătrână: Da! Nu mai...
Reporter: Nu mai aveți vecini...
Bătrână: Acolo nu e, colo nu e... Numai case pustii.
Reporter: Unde e tineretul?
Bătrână: A plecat!
Reporter: Unde au plecat?
Bătrână: În străinătate! După bani!
Reporter: Mamă, moare satul românesc? Dispare?
Bătrână: Ce să... Dacă plătesc mai bine și ai noștri nu plătesc... Ce-a fost nu mai e.
Reporter: Era frumos odată?
Bătrână: Da... mămică. Era... Aveau copii mulți. Șapte - opt copii la o casă. Acum... unu, doi. Și pleacă, nu mai face.
Reporter: Matale ai pe cineva plecat în străinătate? –
Bătrână: Am, mămică, o nepoțică.
Reporter: Unde?
Bătrână: O singură fată în Germania.
Reporter: A plecat tineretul?
Bătrână: Da.
Reporter: Unde s-a dus?
Bătrână: Păi... unde? În altă parte unde se câștigă bani. La noi ce să câștige? N-avem unde să lucrăm aici. Așa am și eu pe nepotul și pe băiat plecat în afară.
Reporter: În afară, unde?
Bătrână: În Franța!
Reporter: Nu mai e tineret în satul ăsta?
Bătrână: Nu mai e!
Reporter: Unde e tineretul plecat?
Bătrână: S-a dus după o felie de pâine!
Reporter: Satul românesc dispare ușor, ușor, așa...?
Bătrână: A pierit și piere!
Reporter: Tineret nu mai e nimic pe aici.
Bătrână: Nimic!
Reporter: Unde a plecat?
Bătrână: S-a dus după o felie de pâine. Că nu se mai putea!
Reporter: E rău că nu mai aveți vecini pe aici!
Bătrână: Nu mai avem! S-a distrus tot! S-a dus...
Reporter: Aici, în spatele matale, ce e?
Bătrână: Școala! Fosta școală!
Reporter: Și de ce nu mai e școală?
Bătrână: Nu mai are cine... Copii...
Reporter: Nu mai sunt copii?
Bătrână: Nu mai sunt copii!
Reporter: Moare satul românesc?
Bătrână: Și normal că moare! E și normal. Dacă nu se mai fac copii, nu se mai face nimic... Ce să facem? Asta e...
Tineri mai sunt în ruralul românesc din Călărași. Dar, puțini. Parcă mult prea puțini.
Reporter: De ce pleacă tineretul din rural?
Bărbat: Nu au ce face! Nu au ce face! Aici nu ai de muncă! Trebuie să mergi până la București! 100 de kilometri în fiecare dimineață și seară.
Reporter: Altă variantă?
Bărbat: Altă variantă nu e! Decât să pierzi pe drum cam cinci ore, șase ore pe zi. De la trei și jumătate dimineața, până la șase când începi programul și iar seara la fel. Termini programul la șase, ajungi al opt acasă, opt și jumătate.
Reporter: În opinia dumneavoastră, cine e principalul vinovat pentru depopularea satelor?
Bărbat: Conducerea țării, care o avem. Altcineva nu e!
La 33 de ani distanță de când era grânarul țării întregi, așa-i acum Bărăganul: trist, anost și cu mult dor de copiii care i-au plecat pribegi în lumea largă.