UE nu se va grăbi să redeschidă renegocierile privind Brexit cu Marea Britanie, chiar dacă Laburiştii vor obține o victorie la alegerile parlamentare din 4 iulie, au transmis surse la nivel înalt de la Bruxelles, citate de The Guardian.

Aceste surse au spus că o schimbare guvernului va fi salutată, dar urmele adânci lăsate de conservatori în timpul negocierilor pentru Brexit, împreună cu noile priorități cauzate de războiul din Ucraina și ascensiunea extremei drepte cântăresc foarte mult în decizia persoanelor influente de la Bruxelles.

„Nu este că oamenii se gândesc la lucruri bune sau la lucruri rele despre Regatul Unit. Pur și simplu nu se gândesc deloc la Regatul Unit”, a spus o sursă apropiată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

O a doua sursă a avertizat că, în ciuda simpatiei așteptate pentru laburiști, „nu există dorința de renegociere a Brexit în capitalele europene”.

„Pur și simplu oamenii nu se gândesc la Marea Britanie. Avem două războaie în desfășurare – redeschiderea discuțiilor despre Brexit ar necesita mult capital politic și multe resurse aici, la Bruxelles”, a spus sursa respectivă.

Surse la nivel înalt din Comisie au spus că Regatul Unit va trebui să vină cu o ofertă consistentă în schimbul unor posibile concesii pentru consolidarea relațiilor cu blocul european. „Dacă ni se cere să facem un cadou Regatului Unit, întrebarea va fi ce primim în schimb. Oamenii se vor întreba dacă merită efortul”, a spus un diplomat de rang înalt de la Bruxelles.

Liderul laburist, Keir Starmer, a exclus deja aderarea la uniunea vamală sau la piața unică, declarând că ar aduce „tulburări” , dar a spus că dorește să îmbunătățească relațiile în materie de comerț, cercetare și dezvoltare, apărare și securitate și educație. Prețul carbonului și o realiniere a reglementării extrem de costisitoare a substanțelor chimice este, de asemenea, probabil să fie pe lista de dorințe a viitorului guvern laburist. De asemenea, ar încerca să redeschidă discuțiile privind un nou acord care ar putea elimina multe dintre controalele asupra produselor alimentare și agricole exportate în UE, deși un membru al guvernului britanic a avertizat că acest lucru ar putea să nu fie la fel de atractiv pentru Bruxelles așa cum își imaginează Londra.

Anand Menon, profesor de politică europeană la King's University și director al Marii Britanii într-un thinktank Changing Europe, observă, de asemenea, o deconectare între ceea ce cred unii muncitori și realitatea din Europa în 2024: „Primul lucru pe care trebuie să ne gândim este că nu suntem o prioritate. Trebuie să le oferim ceva pe care multe state europene doresc.”

Politico a scris că elemente ale guvernului laburist „din umbră” intenționează să îmbunătățească relația Regatului cu Uniunea Europeană, mai ales în ce privește relațiile comerciale.

Rachel Reeves, propunerea laburistă pentru ministerul finanțelor britanic va avea, astfel, două opțiuni – să obțină prin diplomație o relație euro-britanică favorabilă sau să readucă în prim-plan abordarea Regatului de a discuta separat cu țările blocului, în principal cu cele care încă au atitudini prietenoase față de acesta. Până acum, însă, blocul european s-a dovedit remarcabil de unit în a combate încercările britanicilor de a renegocia și de a obține inițiativa în relația comercială cu UE, ca pe baza tratatului lui Boris Johnson, nu include și serviciile financiare.

Londra este încă, la ani de la finalizarea Brexit, încă complet ruptă de piețele europene, însă de la anunțul alegerilor speră că situația sa s-ar putea îmbunătăți. Este improbabil, însă, că lucrurile se vor îmbunătăți rapid pentru capitala britanică. 

Politicile actuale și situația politică de la Bruxelles ar putea să nu fie neapărat favorabilă pentru Reeves și pentru laburiști – blocul european se îndreaptă într-o direcție mai protecționistă în ultima vreme, în condițiile în care vrea să-și reconstruiască propriile piețe financiare și să ridice bariere financiare pentru a-și proteja electoratul tot mai îndreptat spre populism și extremism de dreapta.

În ce privește serviciile financiare, acolo unde Londra speră să obțină niște „concesii”, Comisia Europeană este cea care deține controlul și decide unilateral care sunt zonele financiare unde poate permite accesul britanicilor. Reeves ar putea, astfel, să construiască încet dar sigur și să asigure un progres limitat care să ducă spre o renegociere de anvergură ceva mai mare.

Există, totuși, și opțiune mai concretă – acțiunile Franței din interiorul UE de a consolida piețele de capital se confruntă cu o opoziție semnificativă. Franța a amenințat inclusiv să meargă mai departe fără unanimitate și cu un grup mai mic de țări dacă nu obține consensul. Marea Britanie ar putea să profite de aceste tensiuni și să abordeze separat țările iritate de această inițiativă. Pentru unele țări, deși o astfel de decizie ar provoca furia Comisiei, legăturile mai apropiate cu Regatul Unit ar fi mutual benefice – ar putea aduce noi investiții fără să forțeze companii să se mute fizic de o parte sau de alta a graniței.