Omenirea se confruntă cu o "furtună perfectă" de crize, care accentuează inegalitatea dintre nord și sud. Diviziunea nu este doar "inacceptabilă din punct de vedere moral", ci și periculoasă, amenințând și mai mult pacea și securitatea într-o lume conflictuală, scrie The Guardian.

Crizele alimentare, energetice și financiare globale declanșate de războiul din Ucraina au lovit țările care abia ieșiseră din pandemie și căutau soluții pentru criza climatică, făcând ca diferența dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare să crească și mai mult.

"Inegalitățile cresc în interiorul țărilor, dar acum cresc într-un mod inacceptabil din punct de vedere moral între nord și sud și acest lucru creează o divizare care poate fi foarte periculoasă din punct de vedere al păcii și securității", a avertizat António Guterres, secretarul general al ONU, care a acordat un interviu jurnaliștilor de la Guardian.

"Ceea ce îngrijorează este că trăim într-o furtună perfectă, pentru că toate crizele contribuie la creșterea dramatică a inegalității în lume și duc la o deteriorare gravă a condițiilor de viață ale celor mai vulnerabile popoare. Toate acestea au escaladat o situație în care o lume care arăta ca se îndreaptă spre o convergență între țările în curs de dezvoltare și țările dezvoltate, chiar dacă inegalitatea creștea în țările din nord și din sud. Acum ne-am întors la divergență.", a spus el.

La începutul acestei luni, șeful Programului Alimentar Mondial al ONU a avertizat că zeci de țări dependente de grâu din Rusia și Ucraina riscă să se confrunte cu proteste, revolte și violență politică, pe măsură ce prețurile alimentelor la nivel mondial crește.

Dintre toate crizele cu care se confruntă lumea, criza climatică a fost vitală, a atras atenția Guterres: "De aceea este atât de îngrijorător faptul că războiul din Ucraina a ținut departe, în mare măsură, atenția asupra acțiunii climatice. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a aduce din nou problema climei ca fiind cea mai importantă problemă din agenda noastră colectivă. Este mai mult decât planeta, specia umană este și ea în pericol."

În timp ce multe subiecte importante au fost abordate la conferința Cop26 ONU privind schimbările climatice de la Glasgow în noiembrie anul trecut, problema centrală a modului de reducere a emisiilor nu a fost discutată serios și continuă să fie ignorată, a avertizat șeful ONU. A existat un acord, a spus el, că pentru a menține încălzirea la 1,5 C peste nivelurile preindustriale, sunt necesare reduceri profunde de 45% ale emisiilor până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2010. Dar ne îndreptăm într-o direcție greșită, a adăugat el.

"Adevărul este că dacă ne uităm la contribuțiile naționale pe care le avem astăzi și la ceea ce s-a anunțat înainte, în timpul și imediat după Cop, încă ne îndreptăm către o creștere a emisiilor de 14%. Se face ceva, dar este prea puțin prea târziu. Dacă vrem să menținem viabilă cifra de 1,5, trebuie să avem o decizie hotărâtă de a reduce emisiile cât mai repede posibil.", a declarat Guterres. Toți indicatorii sugerează că efectele crizei climatice se accelerează mai repede decât cele mai proaste previziuni de acum câțiva ani, a spus el.

La începutul acestei luni, Guterres a criticat companiile active pe piața combustibililor fosili , băncile care le finanțează și guvernele care în loc să țină sub control problema emisiilor, în multe cazuri, căutau să mărească producția de gaze, petrol și chiar cărbune.

Secretarul general al ONU a cerut țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică să elimine treptat toate centralele pe cărbune până în 2030 și altor țări până în 2040.

Germania, o țară dependentă în mare măsură de gazul rusesc, a anunțat că va redeschide centralele pe cărbune pentru a-și conserva aprovizionarea, ca urmare a restricțiilor Rusiei privind fluxurile de gaze. Franța a anunțat și ea că ar putea redeschide o centrală pe cărbune din cauza situației din Ucraina. La fel și Austria.

Guterres a declarat că războiul a scos în evidență dependența noastră de combustibilii fosili. "Instabilitatea de pe piața combustibililor fosili este cea care creează aceste efecte dramatice asupra creșterii prețurilor la energie și contribuie la creșterea prețurilor la alimente și la situația financiară extrem de dificilă din multe țări în curs de dezvoltare. Dacă lumea ar fi investit masiv, așa cum ar fi trebuit în ultimul deceniu, în surse regenerabile, am fi astăzi într-o situație complet diferită. Trebuie să învățăm din lecțiile din trecut", a spus el.

La conferința ONU, la care au participat lideri mondiali și șefi de stat, șefii statelor insulare mici, în curs de dezvoltare, cum ar fi Palau, Fiji și Tonga, au vorbit despre impactul devastator asupra țărilor lor cauzat de creșterea taifunurilor și de creșterea nivelului mării. Ministrul schimbărilor climatice din Vanuatu, Silas Bule Melve, a declarat: criza climatică este cea mai mare amenințare pentru eforturile țării de a se dezvolta.

Guterres a condamnat "egoismul" unor țări care împiedică eforturile de a se ajunge la un acord mult așteptat pentru a proteja oceanele lumii.

O promisiune pe termen lung, făcută în 2009 și adusă în prim-plan la Cop26, din partea țărilor bogate de a oferi țărilor în curs de dezvoltare finanțare de 100 de miliarde de lire sterline pe an pentru climă nu a fost încă onorată. Deși această finanțare reprezintă o mică parte din nevoie, faptul că promisiunea nu a fost îndeplinită a sporit diviziunea dintre țările bogate și sărace, a spus Guterres. 

"Probabil că nu se va întâmpla în 2022. Acest lucru face ca țările în curs de dezvoltare să simtă că într-adevăr nu există un angajament puternic de solidaritate. Micile state insulare în curs de dezvoltare o simt cu o intensitate deosebită", a adăugat el.

Pe de altă parte, Guterres a declarat că la Lisabona a întâlnit mulți tineri, la un forum în care se discutau probleme și soluții pentru urgențele climatice. El a apreciat claritatea ideilor, propunerile lor și entuziasmul: "Tinerii sunt implicați. Vedem în tot mai multe orașe, o implicare crescută din partea societății civile și chiar a unor actori din mediul privat. Probabil că acum, guvernele sunt cele care se mișcă mai încet."