Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat că l-a îndemnat pe Xi Jinping să preseze Rusia să pună capăt războiului fără sens din Ucraina și că președintele Chinei a fost de acord să susțină discuțiile de pace din iunie din Elveția, la care Rusia nu participă. Pe de altă parte, Xi Jinping susține că eforturile pentru o rezoluție în acest sens trebuie să implice ambele părți. „Cuvântul Chinei atârnă greu în Rusia”, a spus Scholz după întâlnirea de marți de la Beijing.
„De aceea i-am cerut președintelui Xi să influențeze Rusia, astfel încât Putin să-și anuleze în sfârșit campania fără sens, să-și retragă trupele și să pună capăt acestui război teribil”, a spus el pe platforma de socializare X.
Scholz a afirmat că Xi a acceptat să susțină o conferință de pace în Elveția, care urmează să aibă loc în iunie fără prezența Rusiei.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis într-un mesaj pe X că China ar putea contribui la asigurarea unei „paci juste” pentru țara sa, jucând un „rol activ” în cadrul conferinței internaționale.
Însă, președintele Chinei a părut să respingă întâlnirea din Elveția, spunând că eforturile pentru o rezoluție pașnică ar trebui să fie recunoscute de ambele părți și să includă participarea egală a tuturor părților, scrie The Guardian. Rusia a respins orice astfel de întâlnire ca fiind lipsită de sens fără participarea Moscovei.
China s-a declarat parte neutră față de conflictul din Ucraina, dar a fost criticată pentru că a refuzat să condamne ofensiva Moscovei. De altfel, China și Rusia au intensificat cooperarea economică și contactele diplomatice în ultimii ani, parteneriatul lor strategic s-a apropiat doar de la invazia Ucrainei.
Scholz a spus în discuțiile de marți cu Xi că „războiul de agresiune dus de Rusia în Ucraina și armele Rusiei au un impact negativ semnificativ asupra securității în Europa”, potrivit unei înregistrări a discuțiilor făcută publică de cancelarul german. „Ele afectează în mod direct interesele noastre fundamentale”, i-a spus el lui Xi, adăugând că „deteriorează întreaga ordine internațională pentru că încalcă un principiu al Cartei Națiunilor Unite”.
Scholz, a cărei țară este al doilea cel mai mare susținător militar al Ucrainei după SUA, a subliniat ulterior, într-o conferință de presă, că este important să „avansăm eforturile diplomatice la care și Ucraina lucrează foarte mult”. „Cred că acest progres este necesar pentru că, pe lângă sprijinul militar pentru Ucraina din partea Germaniei și a aliaților săi, este nevoie și de un dialog între cele două țări”, a spus el.
Presa de stat chineză, la rândul ei, a declarat că Xi a subliniat importanța alianțelor în fața „riscurilor și provocărilor tot mai mari”.
Potrivit textului MAE de la Beijing, cei doi lideri au căzut de acord că este necesar să „susţină principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite şi să se opună utilizării armelor nucleare sau atacurilor împotriva unor ţinte paşnice sau a unor instalaţii nucleare”.
De asemenea, cei doi lideri au convenit asupra necesităţii de a „aborda în mod adecvat problemele de securitate alimentară" sau de a „respecta dreptul umanitar internaţional”, potrivit comunicatului.
Xi a afirmat că „toate părţile trebuie să lucreze împreună pentru a restabili pacea cât mai curând posibil” şi că „pacea şi stabilitatea trebuie căutate şi interesele egoiste trebuie lăsate deoparte”.
Preşedintele chinez a propus patru principii pentru a împiedica criza ucraineană să scape de sub control şi pentru a restabili pacea cât mai repede posibil: „În primul rând, ar trebui să prioritizăm menţinerea păcii şi a stabilităţii şi să ne abţinem de la a căuta câştiguri egoiste. În al doilea rând, ar trebui să calmăm situaţia şi să nu turnăm gaz pe foc. În al treilea rând, trebuie să creăm condiţii pentru restabilirea păcii şi să ne abţinem de la exacerbarea în continuare a tensiunilor. În al patrulea rând, ar trebui să reducem impactul negativ (al crizei) asupra economiei mondiale şi să ne abţinem de la subminarea stabilităţii lanţurilor industriale şi de aprovizionare globale".