Cu un vecin ca Rusia la capătul străzii, lituanii precum Vitas Grudzinskas nu se pot odihni prea mult. "Noaptea, pot să-i văd cel mai bine pe soldați. Au un poligon de tragere acolo, în spatele acelui câmp. După-amiaza, poţi auzi armele", a povestit pentru CNN bărbatul în vârstă de 59 de ani, în timp ce arată spre un petic de verdeață aflat în spatele grădinii vecinului său. Grudzinskas are propria sa armă, o mitralieră, pe care o ține închisă într-un dulap, care să îi fie îndemână. El locuiește în Kirbatai, un mic oraș care se află atât în NATO, cât şi în Uniuniea Europeană, dar şi de-a lungul celei mai sensibile frontiere din lume: coridorul Suwalki.
Porţiunea de teren, lată de aproximativ 100 de kilometri, se află între Kaliningrad, bolta baltică a Rusiei, puternic fortificată şi înarmată nuclear, şi aliatul său, Belarus. Această trecere, despre care mulți analiști spun că este un punct slab în cadrul NATO, este prinsă între trupele Kremlinului. Teama este că, dacă Ucraina ar cădea, Rusia ar avansa prin ea, putând izola statele baltice în doar câteva zile.
În această parte a Europei, urmele lăsate de ocupația sovietică sunt încă adânci. Zeci de mii de lituanieni au fost deportaţi în lagărele din Siberia în 1940 şi 1950. Aproape 30.000 de prizonieri lituanieni au pierit în lagărele de muncă forţată.
"Tatăl meu a fost trimis la Sahalin, în vestul îndepărtat al Rusiei, timp de 15 ani. A mâncat iarbă în primul an pentru a supravieţui", a spus Grudzinskas.
Aşadar, când Rusia a anexat Crimeea în 2014, Grudzinskas s-a alăturat miliţiei formate din voluntari, care are o vechime de un secol. Așa a ajuns el în prima linie de apărare în cazul în care trupele Kremlinului, staţionate la 60 de metri distanţă de enclava rusă, pun piciorul pe un teritoriu NATO.
"Cum poți avea încredere în Rusia? Cu istoria noastră?", întreabă Grudzinskas. "Desigur, mi-e frică. Cum aș putea să nu-mi fie? Familia mea este aici. Am construit această casă cu mâinile mele goale.", adaugă el.
Miliția Pușcașilor, veche de 103 ani, a înregistrat o creștere a numărului de voluntari după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, având în prezent aproximativ 12.000 de membri. Încă din primele zile ale războiului din Ucraina, numărul noilor recruți care doresc să se alăture în fiecare lună a crescut de la 10 la 12 la peste 100.
Numărul crește în fiecare lună de zece ori, a declarat Egidijus Papeckys, comandantul Comandamentului 4 Regional al Pușcașilor. În vârstă de 51 de ani, el âși amintește cum tatăl lui a fost trimis în Siberia, la fel ca și rudele soției sale.
"Ne amintim de ocupația sovietică și nu mai vrem să fim ocupați. Suntem oameni liberi", a spus Papeckys.
La o ceremonie de depunere a jurământului care a avut loc cu ocazia celei de-a 103-a aniversări a pușcașilor în orașul vecin Kalvarija, noul membru Karolis Baranauskas spune că a fost întotdeauna interesat de organizație, dar că s-a decis atunci când a început războiul. Deși s-a născut în 1990, anul în care Lituania a devenit independentă de Uniunea Sovietică, el spune că "fiecare lituanian știe că Rusia este o amenințare. Evenimentele recente dovedesc asta".
Pentru a proteja mai bine Țările Baltice, NATO și-a revizuit radical planificarea apărării în această parte a lumii, anunțând înainte de summitul de la Madrid că își va spori prezența în regiune suficient pentru a respinge orice atac în timp real, în loc să trimită trupe pentru a recuceri un teritoriu odată ce acesta a fost ocupat.
Ministrul adjunct al apărării, Margiris Abukevicius, a afirmat că este nevoie de o îmbunătăţire substanţială a capacităţilor militare în jurul Suwalki şi în alte zone. Culoarul, cunoscut şi sub numele de Suwalki Gap, a fost întotdeauna un motiv de îngrijorare, potrivit lui Abukevicius, fiind considerat un "punct slab" de către ţările baltice şi NATO.
"În situaţia actuală, înţelegem mult mai clar care este vulnerabilitatea. Cred că NATO înţelege acest lucru şi ia decizii. Sper cu adevărat că summitul NATO va da un răspuns foarte puternic şi o direcţie foarte clară către care ar trebui să se îndrepte adaptarea pe termen lung a alianţei", a declarat el pentru CNN într-un interviu acordat marţi la Ministerul Apărării din Vilnius.
În același timp, Lituania afirmă că în ultimele zile a respins atacurile cibernetice în curs de desfășurare a Rusiei asupra instituțiilor sale de stat și a sectorului privat, după decizia de săptămâna trecută de a bloca unele bunuri precum cerealele și oțelul - care fac obiectul sancțiunilor UE - transportat cu trenul în Kaliningrad. Deși atacurile cibernetice ale hackerilor ruși sunt relativ frecvente în Lituania, Abukevicius spune că blocada a fost "butonul declanșator".