Un atac rusesc asupra unei țări NATO este posibil după ce se ajunge la un acord de pace în Ucraina, a avertizat expertul militar și istoricul Sonke Neitzel, într-un interviu acordat publicației germane BILD. „Din păcate, expresia 'ultima vară de pace' nu mai este ceva complet ireal”, spune acesta. 

Întrebat dacă îi este teamă de un război în Europa, la care să participe și soldații germani, a răspuns: „(n.r O teamă) mare. Asistăm la o situație de securitate globală care a fost pusă în mișcare de Putin și Trump. Vedem anunțul unei mari manevre rusești în Belarus. Vedem marea teamă a statelor baltice că rușii vor trece granița în cursul acestei manevre.

Și vedem că, probabil, Articolul 5 al tratatului NATO nu se va mai aplica atunci, cel puțin pentru SUA, iar descurajarea va fi slăbită. Singura concluzie pe care o putem trage din ultimii trei ani este aceasta: «Trebuie să fim pregătiți!» În cel mai rău scenariu s-ar putea ajunge la punctul în care NATO să se întrebe: «nu trebuie să luptăm și împotriva Rusiei?»”

Istoricul precizează condițiile în care se poate ajunge la un război Rusia-NATO.

„Dacă se va ajunge la un astfel de război depinde de modul în care reacționează NATO în ansamblul său, de rolul pe care îl joacă Trump, de rolul pe care îl joacă europenii, de existența păcii în Ucraina, indiferent cum va arăta aceasta”, spune acesta. 

Neitzel subliniază însă că Moscova nu va iniția un conflict cu NATO până nu ajunge la un acord de pace cu Ucraina.

„Pentru că nu cred că Putin ar face un astfel de pas atât timp cât încă trebuie să lupte în Ucraina. Din păcate, expresia „ultima vară de pace” nu mai este ceva complet ireal, dar se poate întâmpla”, a mai spus expertul militar din Germania. 

În ce privește armata germană, expertul militar atrage atenția că nu e pregătită pentru un război la scară largă.

„Muniția este cea mai mare problemă. Din 1990, au fost achiziționate atâtea muniții câte au fost necesare pentru a menține operațiunile de antrenament - dar nimic pentru un război. Și chiar și în timpul Războiului Rece, muniția a fost adevăratul călcâi al lui Ahile. Exista suficient combustibil, soldați și planuri de mobilizare. Dar, în timpul Războiului Rece, de multe ori aveai muniție suficientă doar pentru zece zile, chiar și doar șapte zile. Și aceasta este adevărata problemă și acum”, spune el. 

Dronele înarmate sunt marea problemă. Întregul sector al dronelor. Dronele pe care Bundeswehr-ul încă le are sunt în general din timpul misiunilor străine. Nu sunt ceea ce ne trebuie în ceea ce privește numărul sau tehnologia. Iar soldații nu sunt instruiți să le opereze noaptea sau pe vreme rea”, adaugă acesta. 

O altă problemă sunt sateliții, în contextul unui posibil război electronic. 

„Devine o problemă atunci când americanii ies în sectorul de informații. Avem prea puțini sateliți, avem prea puțină recunoaștere. Războiul electronic este o problemă uriașă. De asemenea, avem nevoie de mult mai multă apărare aeriană: cum să mă apăr de rachete, elicoptere și avioane?”, a spus Neitzel.

Întrebat cât timp va dura până când armata germană va fi pe deplin capabilă de apărare, istoricul a răspuns: „Până la 20 de ani, calculați din 2014, de la anexarea Crimeei. Asta înseamnă până la mijlocul anilor 2030. Reformarea structurilor militare este întotdeauna un proces de lungă durată și nu se întâmplă niciodată peste noapte. Nu există niciun alt exemplu în acest sens, cu excepția războiului, dar noi nu suntem în război. Așa că va fi nevoie de timp în timp de pace.

Întrebarea este dacă vom ajunge într-adevăr acolo în 2035 și vom putea spune: 'Suntem cu adevărat pregătiți pentru război. Și avem sistemele informatice, dronele, muniția?' Dacă nu ne grăbim acum, dacă nu stabilim cursul acum, acest lucru nu se va întâmpla nici în 2035. De aceea, acum depinde de cancelarul Merz să nu eșueze, ci să meargă cu adevărat înainte”.

Un alt subiect pe care l-a comentat expertul militar Sonke Neitzel a fost posibilitatea ca SUA să se retragă din NATO. Întrebat dacă europenii au capacitatea de a se proteja singuri, el acesta a răspuns: „Până acum, europenii nu au ajuns nicăieri pentru că am trăit întotdeauna cu convingerea că americanii vor face ceva până la urmă. Gândiți-vă la războiul din Kosovo, la războiul aerian. Americanii au pilotat 75% din misiuni. Irak, Afganistan - europenii au fost - ca să o spunem pe șleau - doar trupe auxiliare. Iar când americanii s-au retras s-au retras și europenii, chiar dacă suntem 500 de milioane de cetățeni ai UE. Așa că am fost mereu în umbra SUA”. 

Neitzel spune că rămân țări puternice în NATO, precizând în același timp că înlocuirea americanilor nu este posibilă peste noapte.

„Dacă este necesar, multe lucruri sunt posibile chiar și în democrații, și puteți vedea asta acum. NATO discută: Ce vom face de fapt dacă americanii pleacă? Atunci vom avea în continuare o Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord - canadienii fac încă parte din ea. Există semnale pline de speranță de la Paris, de la Londra și acum și de la Berlin că noi, europenii, învățăm cu adevărat să stăm drepți. Cu toate acestea, trebuie spus că înlocuirea americanilor nu este posibilă peste noapte. Gândiți-vă doar la potențialul nuclear și la forțele navale. SUA este o putere militară globală. Iar Europa nu este”, adaugă el. 

Întrebat dacă Germania ar trebui să aibă propriile arme nucleare, istoricul a răspuns: „Probabil că este mai realist să extindem mai întâi potențialul european de arme nucleare al francezilor cu arme nucleare tactice. În ceea ce privește rachetele nucleare germane, vorbim de zece ani pentru a construi așa ceva.

Noi, germanii, ar trebui să construim submarine așa cum construim pentru israelieni. Ar trebui să dezvoltăm rachete de croazieră tactice. În acest moment, cred că noul guvern nu poate decât să ia exemplul Franței. Dacă guvernul Merz ar începe să vorbească acum despre propriul său armament nuclear, ar putea avea sens din punct de vedere geostrategic. Dar ar fi probabil o sinucidere politică internă”.