La un an de la arestarea jurnalistului american Evan Gershkovich în Rusia, acuzat de regimul criminal de la Kremlin de spionaj, eliberarea sa din captivitatea rusească ar putea să depindă de disponibilitatea Occidentului de a-l oferi la schimb pe asasinul Vadim Krasikov, un călău al FSB, arestat în Germania și condamnat la închisoare pe viață după ce a comis un asasinat în plină zi în Berlin, la comanda Rusiei, relatează BBC.

În vara lui 2013, un proprietar de restaurant din Moscova era împușcat în capitala Rusiei. Un bărbat cu fața acoperită de o glugă a sărit de pe bicicletă și și-a împușcat victima de două ori înainte să fugă.

Șase ani mai târziu, un comandant cecen exilat, Zelimkhan Khangoșvili, a fost ucis în mod similar într-un parc aglomerat din Berlin. Bărbatul a fost împușcat cu un pistol de tip Glock-26 cu amortizor, în plină zi.

Atacatorul a fost arestat după ce și-a aruncat pistolul și peruca în râul de lângă clădirea parlamentului german. Un pașaport cu numele „Vadim Sokolov” a fost descoperit în posesia asasinului din Berlin, însă autoritățile și-au dat seama repede că acesta nu era numele lui real.

Asasinul, un bărbat chelios cu conformație robustă era, de fapt, Vadim Krasikov, un cetățean rus cu legături cu FSB, succesorul KGB-ului sovietic, și principalul suspect în cazul de crimă din Moscova din 2013.

În interviul său recent cu propagandistul pro-Kremlin american Tucker Carlson, dictatorul Vladimir Putin a părut să confirme informațiile conform cărora, Kremlinul vrea eliberarea „patriotului” Krasikov, în schimbul eliberării lui Gershkovich.

În această lună s-a împlinit un an de la arestarea lui Gershkovich, un reporter al publicației The Wall Street Journal, reținut de regimul Putin pentru acuzații de spionaj, negate de acesta, de ziarul la care lucrează și de guvernul american.

Totuși, Gershkovich nu este singurul american închis într-o închisoare rusească al cărui soartă ar putea să fie legată de călăul lui Putin, Krasikov. Fostul militar Paul Whelan și cetățeană ruso-americană Alsu Kurmașeva sunt și ei reținuți în Rusia pentru acuzații motivate politic.

Până și fostul lider al opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, ucis, ulterior, de regim într-un lagăr din Siberia, era luat în considerare pentru o posibilă eliberare în schimbul lui Krasikov.

Deși Putin a susținut că a fost de acord să-l elibereze pe Navalnîi în schimbul „unor oameni” reținuți în Occident, Casa Albă a negat vreun acord și a spus că nu are nicio astfel de informație.

Dacă „prețul” sângerosului dictator de la Kremlin a rămas același înseamnă că cel mai bun mod de a obține eliberarea americanilor închiși este printr-un schimb complex de prizonieri care va avea nevoie de cooperarea Germaniei, Statelor Unite și Rusiei.

Totuși, germanii se tem că un astfel de acord ar forța Germania într-o formă de „diplomație prin ostatici”.

Primele indicii cu privire la implicarea Kremlinului în crima din Berlin au fost găsite în trecutul lui Krasikov – mai precis, în absența existenței acestuia.

Documentele obținute de echipa de investigații Bellingcat arată că individul era căutat pentru implicare în crima din Moscova din 2013. Totuși, doi ani mai târziu, mandatul de arestare pe numele său a fost retras, iar identitatea „Vadim Krasikov” pare să fi dispărut complet.

Ulterior a apărut și „Vadim Sokolov”, în vârstă de 45 de ani. În 2015 a obținut un pașaport, iar în 2019 un număr de identificare fiscală. Un tribunal german a concluzionat că documentația nu putea fi obținută decât prin intervenție Kremlinului, ceea ce a dovedit că individul era trimis de Rusia pentru a comite asasinatul.

„Autoritățile de stat din Rusia au cerut acuzatului să lichideze victima”, a concluzionat judecătorul german de caz după ce l-a condamnat pe Krasikov la închisoare pe viață. Victima sa, Zelimhan Hangoșvili, a făcut parte dintr-o serie de asasinate ordonate de la Moscova împotriva exilaților ceceni din Europa și Orientul Mijlociu. Kremlinul a negat, bineînțeles, acuzațiile și a respins verdictul din Germania drept „motivat politic”.

Totuși, în interviul său cu propagandistul Carlson, Putin a părut să recunoască asasinatul ordonat de regimul său, spunând că „sunt în desfășurare negocieri” pentru eliberarea unui „patriot” rus care a „eliminat un bandit” într-o capitală europeană.

Ulrich Lechte, membru al comisiei de afaceri externe a guvernului german, a declarat pentru BBC că dorința lui Putin de a-și recupera asasinul este o „recunoaștere clară a vinovăției sale și arată cât de lipsit de scrupule și de opreliște acționează Rusia în țara noastră”.

Vadim Krasikov a aparținut de unitatea „Vympel” a FSB-ului rusesc, o grupare extrem de opacă, conform procurorilor din proces.

„Sarcinile sale oficiale sunt operațiuni de contra-terorism pe teritoriu propriu, însă în multe feluri s-a întors la rădicinile sale – o unitate cu obiective ce țin de sabotaj și asasinat al celor care nu sunt confortabili Kremlinului în străinătate”, a declarat Mark Galeotti, expert în securitate, pentru BBC.

Krasikov l-a întâlnit personal pe Putin într-un poligon de tragere în timp ce lucra în Vympel, deținea un BMW și un Porsche și călătorea des în interes de serviciu, a declarat cumnatul său pentru The Insider.

Asocierea dintre Krasikov și FSB ar oferi o explicație pentru motivul pentru care Putin, el însuși un fost agent KGB, ar fi dispus să ofere un prizonier de valoarea lui Gershkovich pentru asasin.

Mark Galeotti spune că un posibil acord și eliberare a lui Krasikov are mai mult de-a face cu „contractul social” dintre regimul criminal de la Kremlin și spionii săi decât cu valoarea efectivă a asasinului. 

„Rusia le poate spune agenților săi - «Vedeți voi, și dacă sunteți prinși, la un moment dat tot vă scoatem. Va dura timp, dar vă eliberăm». Asta e foarte important pentru a-i motiva pe oameni săse pună în pericol pentru scopurile regimului”, argumentează el.

Totuși, eliberarea lui Krasikov ține exclusiv de voința statului german. Trei membrii ai comisiei de afaceri externe germane se opun ferm eliberării lui Krasikov.

Urich Lechte, al cărui partid, FDP, este parte a guvernului cancelarului Scholz, a insistat că Germania „nu trebuie să-i facă Rusiei acest favor”.

„Acesta este un tip de amnistie și trimite semnalul politic că Rusia poate să comită crime pe teritoriul nostru și noi îi vom elibera apoi asasinii nepedepsiți”, a declarat el pentru BBC.

Jurgen Hardt, din partea opoziției creștin-democrate, spune că nu vede „niciun fel de sprijin politic” pentru zvonitul schimb de prizonieri care l-ar implica pe Krasikov.

Chiar și dacă ar exista voință politică pentru acest lucru, mecanismele juridice prin care ar putea să aibă loc un astfel de transfer sunt extrem de problematice – Krasikov ar putea fi grațiat de președinte sau deportat pentru a-și săvârși pedeapsa în Rusia – acestea fiind singurele opțiuni posibile.

Un caz specific este cel al „negustorului morții” rus, Viktor Bout, un infam dealer de arme eliberat din custodia autorităților americane în schimbul lui Brittney Griner. După eliberarea Bout a fost co-optat în politica rusească și a câștigat chiar un mandat în politica locală.

Nicola Bier, avocată germană specializată în legea extrădărilor, a declarat pentru BBC că „nu există vreun mecanism juridic specific pentru această situație particulară”, astfel că orice soluție va fi una improvizată, politică și foarte controversată.

Activistul politic anti-Kremlin Bill Browder compilează o listă cu peste 50 de prizonieri ruși din țări occidentale care pot fi folosiți ca piese de schimb pentru eliberarea activiștilor și jurnaliștilor reținuți de regimul Putin.

Browder speră că efortul ar putea să conducă la eliberarea jurnalistului ruso-britanic Vladimir Kara-Murza, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru trădare după ce a vorbit public împotriva războiului din Ucraina sau a lui Evan Gershkovich.

Browder spune că o astfel de abordare de tipul „diplomației prin ostatici“ este „departe de a fi ideală”, dar că este necesară pentru a salva vieți.