Rușii care se opun regimului Putin și invaziei sângeroase pe care acesta a pornit-o împotriva Ucrainei și care au fugit în Serbia pentru a scăpa de represiune spun că nu se simt în siguranță nici la 2.000 de kilometri distanță de Moscova, în condițiile în care influența Kremlinului se resimte în mod dureros și la Belgrad.

Zeci de mii de ruși s-au refugiat la Belgrad în ultimul an, de când Vladimir Putin și regimul său criminal au hotărât invadarea țării vecine. Rușii au plecat din țară pentru a scăpa de ordinele de mobilizare, de sancțiuni economice și de represiune dar și pentru că se opun regimului dictatorial al lui Putin, scrie AFP, citat de Agerpres.

Însă, în Serbia, cei care încearcă să protesteze se supun unor riscuri şi pericole. Unii ruşi care critică deschis conflictul sunt victimele unor campanii de intimidare online, ameninţări sau chiar violenţe fizice.

În vârstă de 44 de ani, Vladimir Volokonski, fost ales local din Sankt-Petersburg, spune că a fugit din Rusia după arestarea sa pentru că a încercat să organizeze o manifestaţie împotriva războiului. La Belgrad, el a continuat să militeze. A iniţiat manifestaţii şi strângeri de fonduri pentru asociaţii de caritate şi a intrat în contact cu alţi exilaţi.

Apoi, a primit un avertisment sub forma literei Z, devenit simbolul rus al războiului din Ucraina, pictată pe uşa unui apartament pe care l-a frecventat.

„Nu ştiu ce se va întâmpla acum”, recunoaşte el. Belgradul a trecut prin câteva schimbări în cele 11 luni scurse de la începutul războiului.

Mii de ruşi s-au stabilit în Serbia, chiar dacă o mare parte a sârbilor sunt de acord cu invadarea de căre ruși a Ucrainei. Ultranaţionaliştii sârbi au organizat chiar manifestaţii pro-Kremlin.

Pe ziduri pot fi văzute fresce cu chipul dictatorului rus, Vladimir Putin, şi cu grupul de mercenari Wagner, precum şi mesaje de propagandă pro-război. De asemenea, în magazinele pentru turişti se vând tricouri cu sigla Z. Alte evenimente sunt mai puţin vizibile, însă la fel de îngrijorătoare.

Autorităţile sârbe şi cele americane au acuzat Wagner că a încercat să recruteze sârbi pentru a lupta în Ucraina, ceea ce a condus guvernul de la Belgrad, fapt rar, la condamnarea Rusiei săptămâna trecută.

Atmosfera de la Belgrad a fost comparată de preşedintele sârb, Aleksandr Vucici, cu cea din filmul „Casablanca”, despre intrigile care se puneau la cale în Maroc de expatriaţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

„De Crăciun şi Anul Nou, Belgradul era precum Casablanca. Nu exista hotel fără spioni. Belgradul nu a mai trecut prin aşa ceva de la Al Doilea Război Mondial”, a spus el.

Pentru Vladimir Volokonski şi alţii, atmosfera este glacială. Timp de mai multe luni, numele său, fotografii cu el şi detalii despre viaţa sa privată au fost postate de mai multe ori pe un canal de Telegram.

Acest canal, intitulat „Vulturii răi”, este cunoscut pentru că îi denunţă public pe ruşii care trăiesc în Serbia şi care se opun războiului. Ei sunt calificaţi deseori ca „trădători” şi „degeneraţi” şi sunt ameninţaţi cu violenţe. „De ce se plimbă în continuare prin Serbia fără să fie bătut?”, era scris recent pe canal.

Procuratura a confirmat că este la curent cu existenţa grupului, adăugând că a deschis anchete asupra „mai multor” mesaje de acest fel. În spatele canalului „Vulturii răi” se află Aleksandr Lîsov, un rus cu legături cu Wagner şi cu naţionaliştii sârbi.

În noul cartier general al Wagner din Sankt-Petersburg, Aleksandr Lîsov dispune de un birou de unde organizaţia sa lucrează, potrivit acestuia, în „domeniile informaţiilor, umanitar şi cultural”.

El dezminte că le cere altora să ia ca ţintă disidenţi ruşi din Serbia. Cu toate acestea, nu are o părere bună despre ruşii care fug din ţară. „Încercăm să transmitem publicului mesajul că aceşti oameni din Serbia nu au niciun drept să reprezinte poporul sârb”, a spus el. „Ei nu sunt împotriva operaţiunii speciale, ci contra Rusiei însăşi”, a adăugat el.

Într-un video online publicat recent, Aleksandr Lîsov este văzut în sediul Wagner vorbind cu Damnjan Knezevic, un sârb care conduce un grup ultranaţionalist pro-Kremlin numit „Patrula poporului”.

„M-a contactat prin prieteni comuni şi mi-a cerut să organizez un tur. Aş organiza un astfel de tur pentru orice cetăţean sârb”, a explicat Aleksandr Lîsov.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care circulă fotografii cu o frescă dedicată grupului Wagner pictată în centrul Belgradului, arătând oameni care calcă în picioare un drapel albastru şi alb folosit de cei care se opun războiului.

După ce a văzut imaginile, Peter Nikitin, liderul unui grup de ruşi disidenţi din Serbia, a recunoscut drapelul. El spune că este cel care a fost furat de la grupul său când mai mulţi membri ai acestuia au fost bătuţi de persoane necunoscute.

„Acum ştim cine a făcut asta”, a spus el.

Disidenţii nu intenţionează să tacă, în ciuda înmulţirii ameninţărilor. „Mai multe persoane, inclusiv sârbi, mi-au trimis avertismente vagi. Nu pot să spun că mă simt în siguranţă”, a declarat Vladimir Volokonski.