Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat luni Acordul Integral de Asociere Strategică cu Iranul, document care nu prevede crearea unei alianţe militare între Rusia şi Republica Islamică.
Spre deosebire de acordul semnat de Rusia cu Coreea de Nord, acesta nu menţionează acordarea reciprocă de asistenţă militară în caz de agresiune, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
În virtutea documentului, Rusia şi Iranul devin parteneri strategici în economie, energie, apărare, cultură şi lupta împotriva terorismului, printre alte domenii.
„Dacă una dintre părţi este ţinta unei agresiuni, cealaltă parte nu va oferi agresorului asistenţă militară şi niciun alt tip de ajutor care să faciliteze continuarea respectivei agresiuni şi va depune eforturi pentru a asigura că orice diferende vor fi soluţionate în baza Cartei Naţiunilor Unite şi a altor norme aplicabile din dreptul internaţional", se arată într-unul dintre articolele acordului.
Acesta a fost semnat în ianuarie de preşedintele rus Vladimir Putin şi de preşedintele iranian Masud Pezeshkian, cu trei zile înainte de învestirea preşedintelui american Donald Trump, care acum adresează ameninţări Teheranului pentru a-l determina să accepte un acord asupra programului său nuclear, astfel încât să se asigure că Iranul va fi lipsit de orice posibilitate de a putea dezvolta o armă atomică.
În timp ce Coreea de Nord a furnizat Rusiei mari cantităţi de muniţii pentru a fi utilizate în războiul din Ucraina, Iranul a acţionat la rândul său ca un aliat apropiat al Rusiei, căreia i-a livrat mii de drone Shahed şi rachete balistice care sunt utilizate în Ucraina.
„Aş dori să subliniez că acordul semnat nu presupune formarea unei alianţe militare cu Iranul şi nici nu prevede asistenţă militară reciprocă", a declarat viceministrul rus de externe Andrei Rudenko, după aprobarea acordului de către parlamentul de la Moscova.
Ratificarea acordului vine într-un moment important pentru Iran, care aşteaptă următorii paşi militari ai Israelului după înfrângerea grupării şiite pro-iraniene Hezbollah în Liban şi răsturnarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad, unul dintre foştii săi aliaţi.
Rusia s-a oferit să acţioneze ca mediator între SUA şi Iran pentru a preveni o escaladare. Potrivit unor relatări din presa americană, Israelul ar fi dorit să atace instalaţiile nucleare iraniene, dar a fost oprit de preşedintele Donald Trump, care totuşi a ameninţat şi el Iranul cu acţiuni militare dacă nu încheie un nou acord privind programul nuclear, după ce acordul anterior a eşuat în urma retragerii unilaterale a SUA, decisă tot de Trump, în 2018, în primul său mandat.
După ce SUA au reinstituit atunci sancţiunile contra Iranului, acesta şi-a intensificat îmbogăţirea uraniului până la 60%, deja aproape de nivelul de 90% necesar pentru fabricarea unei bombe atomice.