Parlamentarii au respins trei proiecte legate de autonomia Ținutului Secuiesc. Aleșii au fost chemați de urgență să voteze împotriva proiectelor UDMR, dar nu fără scandal.

Ema Stoica, jurnalist Digi24: În mai puțin de o oră au terminat acest plen în care s-au respins cele 3 proiecte, în majoritate. Au fost, mai degrabă, tensiuni pe care le putem vedea deja în an electoral între toate formațiunile politice. Fiecare partid a încercat să acapareze această discuție și să iasă bine din respingerea proiectelor.

Pe de altă parte, în momentul în care am văzut prezentarea proiectului dinspre UDMR, parlamentarii PSD s-au întors cu spatele.

A fost și un mic incident, anume că purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a votat pentru unul dintre proiecte, spunând ulterior, prin unul dintre colegii din Parlament, că a fost o greșeală de sistem. El nu a fost în plenul Camerei Deputaților, deoarece s-a votat în sistem hibrid, putând vota de la distanță.

S-au înregistrat 260 de voturi pentru respingerea propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, 16 voturi contra respingerii şi o abţinere.

Actul normativ prevede „autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român” şi stabileşte limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc.

De asemenea, în cazul propunerii legislative privind Statutul autonomiei culturale a comunităţii maghiare din România au fost înregistrate voturi 260 pentru respingere şi 16 voturi contra şi o abţinere. Actul normativ prevede constituirea unui cadru juridic pentru structurile organizate ale minorităţilor naţionale autohtone, care au întreţinut relaţii strânse cu statul român şi reglementează condiţiile de înfiinţare, pe plan local şi naţional, a structurilor acestei autorităţi, organele de conducere, sursele financiare şi patrimoniale, precum şi competenţele şi atribuţiile de drept public ale statului, necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în interesul comunităţilor naţionale.

În privinţa celei de a treia propuneri – „Lege Cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale” - s-au înregistrat 255 voturi pentru respingere şi 15 contra şi o abţinere. Proiectul prevede constituirea bazei juridice a autonomiei culturale a comunităţilor naţionale, respectiv înfiinţarea unor instituţii specializate pentru gestionarea problemelor unei minorităţi naţionale care ţin de păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale.

Camera Deputaţilor este prima sesizată cu aceste proiecte. Acestea vor fi transmise la Senat, care este for decizional, conform Agerpres.