Senatorul PSD Robert Cazanciuc a declarat, miercuri la „Studio Politic” emisiune difuzată de Digi24, că proiectul adoptat de către deputați prin care magistrații se vor pensiona la 65 de ani din anul 2026 este unul care pune în acord legislația cu o decizie a CCR și îndeplinești o reformă prevăzută în PNRR. Proiectul va fi atacat la Curtea Constituțională și este făcut special de coaliție acum în campanie electorală, deși au avut la dispoziție 2 ani să vină cu modificări privind pensiile speciale, consideră senatoarea USR Simona Spătaru, cât și deputatul AUR Cosmin. Corendrea. Europarlamentarul independent Vlad Gheorghe atrage atenția că nu mai trebuie să trimitem politruci la CCR și judecătorii să nu mai să fie numiți politic.
„Sigur, cei care sunt destinatarii legii, întotdeauna au lucruri de spus și e foarte bine că se întâmplă așa. Vorbim de pensiile speciale. Cred că toate partidele politice au avut acest angajament de mai mulți ani de zile de a găsi o soluție legală pentru a stopa ceea ce, evident, populația percepe ca fiind o inechitate majoră și nu doar populația României. Comisia Europeană a cerut modificarea actului normativ pentru a respecta câteva principii care stau la baza Uniunii Europene, printre care și echitatea, solidaritatea la contribuții, pentru care ar trebui să ai pensie egală. Sigur că magistrații au o condiție specială în toate țările membre ale Uniunii Europene, sigur că trebuie să le oferi o protecție pentru munca prestată, care are foarte multe pericole, dar de la protecție până la lucruri percepute ca privilegii uneori e o diferență destul de mare”, a explicat Robert Cazanciuc, întrebat cu este diferit proiectul adoptat azi de Camera Deputaților, în contextul în care o altă inițiativă legislativă similară a picat la CCR, miercuri la emisiunea „Studio Politic”, la Digi24.
„Asta încearcă să facă acest proiect, să-l pună în acord cu decizie a Curții Constituținale, care a declarat anul trecut că un proiect similar este neconstituțional pe pragul de impozitare și avem un angajament politic, aproape unanim, cum spuneați și în votul din Camera Deputaților, avem o solicitare a Comisiei Europene, avem și o decizie a Curții Constituționale care trebuie respectată, până la urmă, și această inițiativă vine să pună cumva în acord textul de lege și cu decizia Curții Constituționale, pentru a reveni, să spunem în matca echității. Sigur, o să vedem forma finală a actului normativ, o să vedem ce o să spună, pentru că probabil va fi atacat la Curte, deși pe acest vot aproape unanim, nu știu dacă va mai ataca cineva la Curte”, a completat senatorul PSD.
Chestionat care este soluția pentru ca acest proiect să nu mai fie blocat în justiție sau la CCR, Cazanciuc a răspuns: „Sunt două căi”.
„Trebuie să fii rezonabili, să discuți cu toți cei implicați atunci când pornești un proiect de act normativ, să vezi dacă el este aplicabil, dacă respectă legea fundamentală și alte legi în vigoare, să ai dialog cu toți cei implicați și să știi să redactezi un act normativ. Este extrem de important să pui în pagină, așa cum trebuie, un act normativ. (...) Se pare că acest proiect este destul de bine scris, pentru că avem o practică a Curții de care s-au ținut cont. Avem acest PNRR unde sunt niște jaloane care cred că trebuie respectate de către toată lumea. O să vedem în final forma adoptată de Senat, cred că în foarte scurt timp”, a mai precizat senatorul social-democrat.
Deputatul AUR Cosmin Ioan Corendrea a spus, întrebat dacă i se pare un proiect rezonabil, că i se pare că este „un proiect populist”.
„Eu nu sunt de foarte mult timp în politică, însă am învățat foarte repede că nu prea există coincidențe. Da, AUR a votat pentru fiindcă ar fi sot folosit politic împotriva noastră, că nu dorim să tăiem sau să reducem pensiile speciale. Însă acest proiect care astăzi a fost votat în Cameră, aproape în unanimitate, este un proiect de campanie electorală. Acum ne grăbim cu două săptămâni, cu 10 zile înainte de alegeri, să venim cu vai, Doamne, prima măsură în ceea ce privește pensiile speciale. O măsură care, din punctul meu de vedere juridic, va fi întoarsă de către Curtea Constituțională, întâmplător sau nu, după al doilea tur de scrutin al prezidențialelor”, a completat Corendrea.
Senatoarea USR Simona Spătaru a acuzat că partidele din coaliție au așteptat doi ani să vină cu proiectul privind pensia magistraților, fiind făcut acum în campanie electorală. Ea a mai spus că propunerea legislativă va fi atacată la CCR.
„Totuși suntem în aprilie 2025, iar decizia CCR prin care a fost declarată neconstituțională o altă lege pe care a făcut-o coaliția a fost din 2023. În doi ani de zile era timp. Ați așteptat, desigur, campania electorală pentru a arăta cumva magistraților, acestei categorii privilegiate că dumneavoastră vă luptați cu inechitatea socială. În fapt, ați promovat an de an câte un proiect neconstituțional. Așa cum v-am spus în comisiile juridice reunite la statutul magistraților în 2022, când ați promovat atunci măsuri privind acordarea pensiei și de ani și de cuantum, v-am spus că va fi o măsură pe care Înalta Curte, magistrații o vor ataca. S-a întâmplat acest lucru și iată decizia din 2023 ați așteptat. Ați așteptat, ca fondurile să fie blocate de către Comisia Europeană. După cum știm, nu încasăm pe această reformă nimic, prin PNRR, pentru că ați avut o lege neconstituțională”, a explicat Simona Spătaru.
Senatoarea USR a adăugat că PSD a introdus în proiectul privind pensiile magistraților un amendament al USR care era în acord cu decizia CCR, însă nu au respins amendamentul privind eșalonarea cu creșterea vârstei de pensionare, ceea ce face ca propunerea de lege să fie neconstituțională.
„Ați venit cu cea de astăzi pe care, atenție, în plen astăzi, în Camera Deputaților s-au decis că se duc din nou o comisie, deci pur și simplu au suspendat lucrările pe acest proiect. Au făcut din nou o comisie de muncă la Camera Deputaților, au acceptat un amendament de la USR care, pur și simplu textual, oferă această garanție că indemnizația lunară, ultimă din activitate, este cuantumul maxim pe care îl poate avea pensia. Deci, dacă tu ai 10.000 lei în acea lună net fără sporuri, mai mult de atât pensie nu vei putea avea. Este un amendament de la USR care era în acord cu decizia CCR. Ce n-au acceptat de la USR și rămâne proiectul neconstituțional este aspectul privind eșalonarea cu creșterea vârstei de pensionare. Ei au spus nu până în 40 și ceva. Asta a fost în 2022. Acum au spus că de la anul și vă spun garantat că va fi din nou o atacare la Curte și lucrurile nu se vor reglementa”, a mai precizat ea.
Robert Cazanciuc a întrebat-o pe Simona Spătaru unde este proiectul USR pe aceste aspecte privind pensiile magistraților depus în Parlament. În replică, ea i-a explicat că atunci când partidul guverna cu PNL și a lucrat la realizarea PNRR, a propus o astfel de reformă privind pensiile magistraților.
Europarlamentarul independent Vlad Gheorghe consideră că problema principală este felul în care sunt numiți pe criterii politice judecătorii Curții Constituționale, lucru care trebui să fie schimbat.
„Schimbând CCR. Problema este la CCR probabil domnul Cazanciuc viitor judecător la CCR acum râde. Sper că nu o să râdă și când o să aibă încă un proiect, poate chiar acesta pe masa dânsului, să judece la CCR. Până când nu-si schimbăm modul în care punem acolo, să nu mai trimitem politruci, să nu mai trimitem oameni care sunt la buton, la comandă la CCR. Statistica e de partea mea. Au scăpat penalii, i-au scăpat de prejudicii vreo 9 miliarde de euro scăpate doar așa dintr-o decizie CCR. Până când n-o să trimitem acolo oameni pe competență, nu pe decizie politică și pe telefon - alo, decideți aia, o să rămânem cu pensiile speciale. Ce fac ei acuma este doar un balet la televizor. Știe toată lumea că n-o să se întâmple nimic, că totul se blochează la CCR. N-are legătură cu constituționalitatea. Are legătură cu ce vor oamenii ăia să voteze, care sunt pe mână cu oamenii care îi pun acolo și care i-au pus”, a conchis Vlad Gheorghe.
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege al coaliției prin care vârsta de pensionare a judecătorilor va crește de la 48 la 65 de ani din 2026, ca la orice alt angajat, iar pensiile lor ar urma să fie mai mici. A fost modificat, de asemenea, modul de calcul al pensiilor magistraţilor şi a fost acceptat un amendament al USR în acest sens.
Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de lege, motivând că ar submina grav funcționarea sistemului judiciar pe termen scurt și mediu. Adoptarea proiectului este una dintre condițiile de îndeplinit pentru accesarea celei de-a treia tranșe din PNRR.
Propunerea de lege urmează să fie votată de Senat, for decizional, iar pentru a intra în vigoare trebuie să fie promulgată de către președintele României.
Pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Preşedintele CCR Marian Enache a explicat atunci actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii.