Mitra albă de papă vine la pachet cu sarcini deosebit de dificile. Oricine va ieşi din viitorul conclav ca nou lider al Bisericii Catolice, care numără 1,4 miliarde de membri, va avea multe probleme de rezolvat pe agenda sa, scrie Reuters. Printre cele  presante aspecte cu care noul papă se va confrunta se numără deficitul tot mai mare în finanţele Vaticanului, frecventarea tot mai scăzută a bisericii în țările occidentale sau dezbaterile doctrinare cu privire la chestiuni precum hirotonirea femeilor ca membri ai clerului.

Criza financiară a Vaticanului a fost una dintre marile provocări pentru papa Francisc. Cu trei zile înainte de ultima sa spitalizare, în februarie, el a ordonat crearea unei noi comisii la nivel înalt pentru a încuraja donaţiile către Vatican, care se confruntă cu un deficit bugetar şi cu obligaţii tot mai mari pentru fondul său de pensii.

Deşi Vaticanul nu a mai publicat un raport bugetar complet din 2022, ultimul set de conturi, aprobat la mijlocul anului 2024, includea un deficit de 83 de milioane de euro, au declarat pentru Reuters două surse aflate la curent cu situația.

Deficitul din fondul de pensii a fost estimat la aproximativ 631 de milioane de euro de către responsabilul cu finanţele de la Vatican, în 2022. Nu a existat nicio actualizare oficială a acestei cifre, dar mai multe persoane din interior au declarat pentru Reuters că sunt de părere că aceasta a crescut.

Reverendul Thomas Reese, un preot iezuit, care a scris despre finanţele Vaticanului, a declarat că problemele bugetare ar putea avea un „impact enorm” asupra persoanei pe care cardinalii, care intră în conclav miercuri, o aleg ca nou papă. „Vor trebui să aleagă pe cineva care să strângă fonduri, nu un pastor”, a spus Reese.

Dacă acești cardinali caută pe cineva care să ştie de unde să facă reduceri de fonduri în complicata structură birocratică a Vaticanului, ar putea să apeleze la cardinalul italian Pietro Parolin, subliniază Reuters. Unul dintre principalii candidaţi la succesiunea lui Francisc, acesta a fost oficialul numărul doi al Vaticanului pe aproape toată durata papalităţii acestuia.

Cu toate acestea, Parolin a condus Secretariatul de Stat al Vaticanului atunci când acesta a fost implicat într-un scandal legat de investiţia dubioasă de peste 200 de milioane de dolari în achiziţionarea unei clădiri din Londra. Cardinalul Angelo Becciu, cândva unul dintre principalii adjuncţi ai lui Parolin, a fost ulterior condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare pentru deturnare de fonduri şi fraudă de către un tribunal din Vatican. Becciu neagă orice infracţiune şi este liber, în aşteptarea unui apel.

În întreaga lume, numărul membrilor Bisericii Catolice a crescut uşor în ultimii ani. Conform celor mai recente statistici oficiale, la sfârşitul anului 2023 existau 1,405 miliarde de catolici la nivel mondial, în creştere cu 1,15% faţă de 1,389 miliarde la sfârşitul anului 2022.

Cea mai mare proporţie de catolici se află în America, cu 64,2% din populaţia din America de Nord şi de Sud botezată catolic. Urmează Europa cu 39,6% şi Oceania cu 25,9%. Dar, în general, rata botezării copiilor, un indicator-cheie al popularităţii credinţei, este cea mai ridicată în ţările în curs de dezvoltare.

Cu toate acestea, multe ţări europene înregistrează scăderi. Conferinţa episcopală germană a raportat, la începutul acestui an, că numai 29 de preoţi noi au fost hirotoniţi în ţară în 2024, un minim istoric. De asemenea, aproximativ 321.000 de catolici germani au părăsit Biserica în acel an. Numărul total de catolici din Germania, a cărei populaţie de 83 de milioane de locuitori era, cândva, aproape jumătate catolică, numără în prezent sub 20 de milioane.

Având în vedere modelele de creştere, unii cardinali aflaţi în căutarea noului papă ar putea dori să se îndepărteze de Europa şi să se îndrepte către Asia sau Africa. În acest caz, un candidat probabil este cardinalul filipinez Luis Antonio Tagle. Fost arhiepiscop de Manila, căruia Francisc i-a cerut să conducă biroul de evanghelizare al Vaticanului în 2019, Tagle este cunoscut ca o personalitate fermecătoare, cu picioarele pe pământ şi ar fi primul papă de la est de Turcia.

Filipine, o ţară cu aproape 115 milioane de locuitori, este aproape 80% catolică. Când Papa Francisc a vizitat Filipine, în 2014, a fost întâmpinat de cea mai mare mulțime de oameni din istoria papală. La o slujbă în aer liber, în Manila, au participat aproximativ 7 milioane de persoane.

Însă Tagle a fost, de asemenea, implicat într-un scandal. În 2022, Francisc l-a înlăturat de la conducerea unei confederaţii de 162 de organizaţii catolice de ajutor, dezvoltare şi servicii sociale, cu sediul la Vatican, care lucrează în peste 200 de ţări. Francisc a demis întreaga conducere a Caritas Internationalis, în urma unor rapoarte care acuzau conducerea de intimidare. Rolul lui Tagle, un fel de cancelar al organizaţiei, a fost însă mai mult ceremonial.

În ceea ce priveşte disputele doctrinare, Francisc a încercat, în mare măsură, să deschidă Biserica către noi discuţii. Subiecte precum hirotonirea femeilor, tabu timp de decenii, au fost dezbătute.

Papa a creat două comisii pentru a lua în considerare hirotonirea femeilor ca diaconi, care sunt slujitori precum preoţii, dar nu pot celebra Sfânta Liturghie. Una dintre comisii nu şi-a încheiat încă activitatea.

De asemenea, Francisc a permis preoţilor să binecuvânteze cuplurile de acelaşi sex, de la caz la caz.

Mişcările sale au atras critici din partea catolicilor conservatori, inclusiv din partea câtorva cardinali, care se temeau că Francisc „diluează” credinţa. Unii cardinali cer acum o schimbare de direcţie.

Gerhard Mueller, un cardinal conservator, a declarat că următorul papă nu ar trebui să fie un succesor al lui Francisc, ci un succesor al Sfântului Petru, primul papă.