Prim-ministrul din Sri Lanka, Ranil Wickremesinghe, a convocat o reuniune de urgenţă a guvernului pentru a discuta o „rezolvare rapidă” a crizei politice în curs, după ce zeci de mii de protestatari au atacat sâmbătă reședința președintelui Gotabaya Rajapaksa care a reușit să scape cu doar câteva minute înainte.
ACTUALIZARE 15:55 Prim-ministrul din Sri Lanka, Ranil Wickremesinghe, a acceptat să demisioneze după ce șefii de partid din parlament au cerut demisia sa și a președintelui.
Purtătorul de cuvânt al premierului, Dinouk Colambage, a spus că Wickremesinghe le-a spus parlamentarilor că va demisiona când toate partidele s-au pus de acord pe formarea unui nou guvern.
--
Ranil Wickremesinghe, care este următorul în linia de succesiune dacă Rajapaksa demisionează, i-a invitat pe liderii partidelor politice să participe la reuniune şi a cerut, de asemenea, ca Parlamentul să fie convocat de urgenţă pentru a discuta criza, a anunţat biroul său într-un comunicat.
Responsabili guvernamentali au declarat că nu ştiu care sunt intenţiile lui Rajapaksa după fuga din palatul prezidenţial. „Aşteptăm instrucţiuni. Nu ştim încă unde se află, dar ştim că este cu Forţele navale din Sri Lanka şi că este în siguranţă”, a declarat pentru France Presse un înalt funcţionar, potrivit Agerpres.
Zeci de mii de protestatari au luat cu asalt, sâmbătă, reședința președintelui Gotabaya Rajapaska, din Colombo, capitala statului Sri Lanka, cerând demisia acestuia. Șeful statului a reușit să fugă cu doar câteva minute înainte ca manifestanții să invadeze curtea palatului prezidențial. Oamenii au cerut demisia președintelui chiar din reședința acestuia.
Oamenii s-au filmat și s-au fotografiat în timp ce făceau baie în piscina din reședința prezidențială.
Principalul spital din Colombo a anunţat că 14 persoane beneficiază de îngrijiri după ce au fost afectate de grenade lacrimogene în timpul manifestaţiei.
Sri Lanka a suspendat, temporar, în aprilie, plata datoriei sale externe de 51 de miliarde de dolari şi a început negocieri de salvare cu Fondul Monetar Internaţional.
Această criză, de o amploare fără precedent de la obţinerea independenţei ţării în 1948, este pusă pe seama pandemiei de COVID-19 care a privat statul din Asia de Sud de veniturile din turism, dar a fost agravată de o serie de decizii politice proaste, potrivit economiştilor