Procurorii-şefi ai DNA şi DIICOT, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel din ţară şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au participat, luni, la Parchetul General la o întâlnire pe tema proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Procurorii au reiterat ideea că sunt de acord cu unele modificări în legislaţia referitoare la pensii, dar consideră că aplicarea intempestivă a acestora, fără studiu de impact, va crea disfuncţionalităţi majore.

„La iniţiativa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi a procurorului general al României, astăzi26.06.2023 a avut loc, la sediul PÎCCJ, o întâlnire cu procurorii-şefi ai DNA şi DIICOT şi cu procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel din ţară, la şedinţă participând, în sistem videoconferinţă, şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale”, a transmis, luni, Parchetul General, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, temele întâlnirii au fost centrate pe stadiul discuţiilor purtate cu reprezentanţii celorlalte autorităţi ale statului în legătură cu proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

„În cursul discuţiilor, s-au subliniat aspecte referitoare la modificările arbitrare ale condiţiile de pensionare a procurorilor şi judecătorilor, de natură să creeze disfuncţii şi inechităţi fără precedent în sistemul judiciar după anul 1990. De asemenea, au fost aduse în discuţie şi alte probleme acute ale sistemului judiciar, precum subdimensionarea schemelor de personal raportat la volumul de activitate, lipsa cronică a resurselor umane, lipsa unor sedii adecvate desfăşurării activităţii”, se mai arată în document.

Procurorii au reiterat ideea că magistraţii-procurori nu resping ideea adoptării unei legislaţii privind sistemul de pensii, exprimându-şi deja acordul cu privire la o serie de modificări propuse, precum necesitatea ca pensia să nu depăşească salariul în plată, necesitatea existenţei unei vechimi efective în magistratură şi a unei perioade reduse în celelalte profesii asimilate etc.

„În acelaşi timp însă, aplicarea intempestivă şi fără niciun studiu prealabil de impact al acestor modificări are aptitudinea de a crea disfuncţionalităţi majore în sistemul judiciar, atât prin pensionarea imediată a unui număr semnificativ de judecători şi procurori, cât şi prin afectarea severă a capacităţii de atragere în profesie de noi magistraţi, cu riscul producerii unor consecinţe grave, pe termen lung, pentru buna funcţionare a sistemului judiciar, grevat oricum de o criză de personal fără precedent”, au mai transmis procurorii.

Aceştia explică faptul că există deja peste 20 de parchete de pe lângă judecătorii care funcţionează cu un singur procuror sau fără niciun procuror numit, ”activitatea desfăşurându-se la cote de avarie, prin delegarea provizorie a câte unui procuror de la alte unităţi de parchet”

„De asemenea, şi la nivelul parchetelor superioare situaţia este la fel de dramatică, existând 3 parchete de pe lângă tribunal care funcţionează cu 1-2 procurori, la o competenţă teritorială aferentă unui judeţ”, mai arată procurorii.

Potrivit acestora, ”implementarea unor măsuri cu impact imediat asupra funcţionării sistemului judiciar, fără adoptarea corelativă a unor măsuri administrative menite să absoarbă şocul sistemic produs - precum o reaşezare a hărţii administrative a instanţelor şi parchetelor, adoptarea unui mecanism de triere a cauzelor pe criterii de oportunitate etc – va genera un blocaj la nivelul sistemului judiciar, cu consecinţe greu de prevăzut pe viitor”.

„Din această perspectivă, reprezentanţii sistemului judiciar au propus mai multe variante de amendament, concepute pe baza unor date tehnice aprofundate, care aveau aptitudinea de a corespunde atât necesităţii operării unor modificări la regimul pensiei de serviciu, cât şi imperativului asigurării unei normale funcţionări a sistemului judiciar, fără a obţine însă şi o dezbatere reală şi onestă a acestor propuneri în cadrul comisiilor de specialitate”, se mai arată în comunicat.

Procurorii afirmă că, „având în vedere iminenta adoptare a noii legislaţii, anunţată pentru data de 28.06.2023”, s-au hotărât următoarele:

1. Continuarea formelor de protest hotărâte în Adunările Generale ale procurorilor, în acord şi cu măsurile adoptate în acest sens la nivelul instanţelor de judecată;

2. În condiţiile în care prevederile noii legi vor adânci problemele generale de sistem, legate de lipsa acută de resurse umane şi de condiţiile din ce in ce mai dificile de muncă generate de acestea, se va avea în vedere adoptarea unor forme mai severe de protest.