Comisia pentru Afaceri Externe a parlamentului turc a amânat joi votul privind ratificarea candidaturii Suediei la NATO, ceea ce reprezintă un nou eşec pentru speranţele ţării nordice de a adera la Alianță, după 18 luni de negocieri, relatează Reuters. Cu toate că Erdogan a declarat că va încerca să faciliteze procesul de ratificare, parlamentarii turci nu sunt pe deplin convinși, președintele spunând că Suedia nu a luat suficiente măsuri împotriva militanţilor kurzi.

Fuat Oktay, care prezidează comisia controlată de partidul de guvernământ al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, va purta discuţii suplimentare şi va putea readuce proiectul de lege pe ordinea de zi săptămâna viitoare, dar nu a stabilit un termen clar.

"Pentru ca toţi legislatorii noştri să aprobe aderarea Suediei la NATO, ei trebuie să fie pe deplin convinşi. Vom discuta toate acestea în cadrul (următoarei) reuniuni a comisiei noastre (pe această temă)", a declarat Oktay reporterilor după ore de dezbateri.

Comisia poate adopta proiecte de lege cu majoritate simplă. Ea l-ar putea invita pe ambasadorul Suediei pentru a-i informa pe legislatori, dacă este necesar şi dacă regulamentul parlamentului o permite, a adăugat Oktay.

Erdogan a declarat în această lună că va încerca să faciliteze procesul de ratificare, dar a adăugat că Suedia nu a luat suficiente măsuri împotriva militanţilor kurzi.

Pentru ratificare, proiectul de lege trebuie să fie aprobat de comisie înainte de a fi supus votului întregului parlament, care ar putea avea loc câteva zile sau săptămâni mai târziu. Erdogan ar urma apoi să promulge legea pentru a încheia procesul, a cărui durată a frustrat aliaţii Ankarei şi a testat legăturile sale cu Occidentul.

Erdogan a ridicat la vremea respectivă obiecţii faţă de ambele candidaturi din cauza a ceea ce el susţine că este o protecţie acordată de naţiunile nordice acelor persoane pe care Turcia le consideră terorişti, precum şi din cauza embargourilor comerciale în domeniul apărării.

Turcia a cerut Suediei să ia mai multe măsuri pentru a-i ţine în frâu pe membrii locali ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat un grup terorist de către Uniunea Europeană şi Statele Unite. Ca răspuns, Stockholmul a introdus un nou proiect de lege antiterorism care face ilegală apartenenţa la o organizaţie teroristă, ridicând totodată restricţiile privind exportul de arme impuse Turciei. Suedia spune că şi-a respectat astfel partea sa dintr-un acord încheiat anul trecut.

În ciuda comentariilor ministrului adjunct de Externe, Burak Akcapar, care a prezentat măsurile luate de Suedia, deputaţi atât din partidul de guvernământ AK, cât şi din opoziţie şi-au exprimat rezervele şi, într-o mişcare rară, au amânat votul.

"Apreciez extinderea NATO. Cu toate acestea, trebuie să eliminăm unele controverse din mintea noastră. Suedia a devenit un refugiu, sau chiar un rai, pentru unele organizaţii teroriste", a declarat Ali Sahin, un deputat din partea Partidului AK. "Considerăm valoroase măsurile pe care Suedia le-a luat până acum, dar nu le considerăm suficiente", a adăugat el.

Membrii NATO Finlanda, Canada şi Olanda au luat, de asemenea, măsuri de relaxare a politicilor legate de exportul de arme către Turcia, în timp ce Casa Albă a promis că va continua transferul de avioane de luptă F-16 către Turcia după consultarea Congresului.

Deşi nu există un calendar clar privind aprobarea cererii de achiziţie a avioanelor F-16, Ankara a legat această problemă de candidatura Suediei. Joi, Oktay a repetat punctul de vedere al lui Erdogan: "Dacă ei au un Congres, noi avem un Parlament".

Unii analişti spun că parlamentul Turciei ar putea finaliza în totalitate procedura de ratificare până la reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO de la Bruxelles din 28-29 noiembrie.

Întârzierea vine în contextul în care Ankara a fost în dezacord cu aliaţii săi occidentali în legătură cu conflictul din Gaza, în timp ce diplomaţia sa dură în legătură cu războiul din Ucraina i-a iritat, de asemenea, pe unii aliaţi. Ankara întreţine relaţii bune cu Moscova şi Kiev, opunându-se invaziei ruseşti, dar şi sancţiunilor occidentale impuse Rusiei.

În timp ce Ungaria, membră NATO, nu a ratificat nici ea aderarea Suediei, Turcia este considerată principalul obstacol în calea aderării Suediei.

În cursul zilei de joi, ambasadorul SUA în Ungaria a declarat că a fost asigurat de guvernul ungar că Budapesta nu va fi ultima care va ratifica candidatura Suediei, adăugând că este "încrezător" că Stockholmul va face parte în curând din NATO.