După ce au reușit să salveze marile carnivore de la dispariție, autoritățile din mai multe țări din Europa, inclusiv România, aprobă acum uciderea a mii de exemplare de urși, lupi și râși, scrie publicație britanică The Guardian. În cazul României, jurnaliștii britanici subliniază că 26 de oameni au murit uciși de urși în ultimii 20 de ani, în timp ce 45.000 de oameni au murit în accidente de mașină.
Suedia a eliberat permise pentru a ucide 486 dintre urșii săi bruni, aproximativ 20%, în acest sezon de vânătoare, care durează până la jumătatea lunii octombrie. În 2023, țara a efectuat sacrificări record de râși și lup.
Parlamentarii români au votat în iulie pentru dublarea cotei de vânătoare de la 220 de urși bruni la 481. Legea prevede uciderea, în 2024 și 2025, a 426 de urși bruni, pentru prevenție la nivel naţional, şi a 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional și vine în completarea Legii nr.407/2006, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2021.
În Slovacia, parlamentarii au votat în iunie pentru a permite vânătoarea în apropierea satelor în anumite condiții.
În iulie, Curtea Europeană de Justiție a decis că sacrificarea recentă a lupilor din Austria și Spania este ilegală. La începutul anului, Elveția s-a confruntat și cu provocări legale pentru propunerea sa de a ucide 70% din populația sa de lupi.
Dezbaterea cu privire la împușcarea speciilor protejate a stârnit o asemenea furie în rândul fermierilor, vânătorilor și conservaționiştilor, încât a ajuns la cele mai înalte niveluri ale birocraților de la Bruxelles, notează The Guardian.
„Lupul nu mai este un animal cu două urechi, patru picioare și o coadă; este un subiect politic”, spune Luigi Boitani, zoolog la Universitatea Sapienza din Roma și președinte al Inițiativei Mari Carnivore pentru Europa, un grup de conservare. „Există multă polarizare. Când vorbești despre lupi și urși, problema este neagră sau albă.”
Lupii au fost uciși în mare parte din Europa în secolele al XIX-lea și al XX-lea, dar au început să revină în anii 1970, când oamenii s-au mutat din sate în orașe, iar guvernele au protejat mai târziu animalele și habitatele lor. O schimbare similară s-a întâmplat cu urșii bruni și râșii, conservaționiştii care le-au relocat în regiuni din care au fost distruși.
Continentul găzduiește acum șase specii de carnivore mari, iar UE interzice uciderea acestora, cu unele excepții – de exemplu dacă reprezintă un pericol pentru public.
Dar amploarea și viteza întoarcerii lor - se crede că există peste 20.000 de lupi și 17.000 de urși în Europa - a dus tot mai mult la conflicte cu oamenii. Lobby-urile fermierilor și vânătorilor au făcut eforturi pentru a reduce numărul de obstacole necesare pentru a-i ucide, deoarece animalele și-au extins teritoriul și au atacat oamenii și animalele din gospodării.
Imaginile unui urs care merge pe străzile unui mic oraș slovac au captat atenția internațională în martie, cinci răniți în atac. La fel a făcut și moartea unui drumeț din Belarus care a murit când fugea de un urs cu o zi înainte. Atacurile au determinat o modificare a legii pentru a permite serviciilor de securitate slovace să împuște urșii bruni care se află la o jumătate de kilometru de o așezare umană.
Câteva luni mai târziu, în România, moartea unui tânăr în vârstă de 19 ani atacat de urs a determinat premierul să-i cheme înapoi pe parlamentari din vacanța de vară pentru o sesiune de urgență în care au votat pentru sacrificarea mai multor urși.
Criticii spun că decesele sunt tragice, dar au fost disproporționate. În România, care găzduiește cei mai mulți urși bruni din Europa, animalele au ucis 26 de persoane și au rănit 276 în decurs de 20 de ani, potrivit Ministerului Mediului. Datele Eurostat arată că vehiculele cu motor au ucis 45.000 de oameni în țară în acel moment.
Activiștii de mediu se întreabă dacă politicile generale de sacrificare a animalelor vor contribui la evitarea conflictelor cu oamenii și au cerut măsuri pentru promovarea coexistenței pașnice, de la garduri și câini de pază până la campanii de conștientizare pentru vizitatori.
Oamenii de știință au avertizat că uciderea lupilor în țări cu populații mici s-ar putea dovedi catastrofală. Uciderile pe scară largă ar putea pune populațiile acestor prădători sub nivelurile locale de supraviețuire, avertizează ei. Abaterile pot chiar crește atacurile animalelor, deoarece haitele sunt perturbate, trimițând lupi singuratici și vulnerabili care se aventurează în ferme pentru a vâna. Același efect de bumerang a fost documentat și cu pume și coioți.
Ciprian Gal de la filiala din România a Greenpeace a spus că tendința la nivel european de slăbire a protecției pentru carnivorele mari a fost „un pas înapoi”, care are ecou în vremurile în care oamenii simțeau un puternic sentiment de competiție cu fauna sălbatică.
„Guvernele europene, influențate de retorica populistă dominantă și lobby-uri puternice de vânătoare și agricultură, par să aleg soluții bazate pe frică și pe randamentul economic rapid”, spune el. „Într-un fel, aceasta este o reacție împotriva politicilor ecologice ambițioase din ultimii ani și o supapă pentru cei care încă se luptă să facă față realității climatice cu care ne confruntăm.”