Guvernele lumii au datorii de 91 de trilioane de dolari, o sumă aproape egală cu toată economia globală și care se va răsfrânge din greu asupra populației, scrie CNN. Povara datoriilor a crescut atât de mult – parțial, din cauza costurilor provocate de pandemie – încât acum reprezintă o amenințare tot mai mare chiar și pentru standardul de viață al oamenilor care trăiesc în țări bogate precum SUA.
Într-un an plin de alegeri în toată lumea, politicienii ignoră în mare parte această problemă, nefiind dispuși să le explice sincer votanților că este nevoie de majorări de taxe și reduceri de cheltuieli.
În unele cazuri, politicienii fac promisiuni risipitoare care ar putea ridica din nou inflația și ar putea declanșa o nouă criză financiară.
Fondul Monetar Internațional a avertizat din nou săptămâna trecută faptul că „deficitele fiscale cronice” în SUA trebuie „abordate de urgență”. Investitorii sunt îngrijorați deja de mult timp de direcția în care se îndreaptă finanțele guvernului american.
Pe măsură ce povara datoriilor crește peste tot în lume, investitorii sunt tot mai neliniștiți. În Franța, agitația din sfera politică a stârnit îngrijorări și mai mari legate de datoria de stat, ducând la o explozie a valorii randamentelor obligațiunilor, sau câștigul cerut de investitori.
Cu toate că o eventuală criză financiară nu va izbucni imediat, investitorii cer randamente mai mari pentru a cumpăra datoria multor guverne, pe măsură ce echilibrul dintre cheltuieli și impozitare este dat peste cap tot mai tare.
Niște costuri mari cu serviciul datoriei înseamnă mai puțini bani disponibili pentru serviciile publice esențiale sau pentru a combate crizele, precum cele financiare, pandemiile sau războaiele.
Creșterea valorii randamentelor obligațiunilor de stat înseamnă costuri de împrumut mai mari pentru oameni și afaceri, ceea ce afectează creșterea economică. Pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, investițiile private scad și guvernele sunt mai puțin capabile să se împrumute pentru a răspunde recesiunilor economice.
Datoria „nu mai este gratis”, a spus Kenneth Rogoff, profesor de economie la Universitatea Harvard, care este de părere că SUA și alte țări vor trebui să facă niște ajustări dureroase.
„În anii 2010', mulți academicieni, politicieni și șefi de bancă centrală au ajuns la părerea că dobânzile vor fi pur și simplu aproape de 0 pentru totdeauna și apoi au început să se gândească că datoria este o masă de prânz gratis”, a spus Rogoff.
„Asta a fost mereu o gândire greșită pentru că poți să vezi datoria de stat ca având un credit ipotecar cu rată flexibilă și dacă ratele dobânzilor se ridică abrupt, prețul plătit pentru achitarea dobânzii crește mult. Și asta este exact ceea ce s-a întâmplat peste tot în lume.”
În SUA, guvernul federal va plăti 892 de miliarde de dolari în anul fiscal curent pentru plata dobânzilor – mai mult decât cheltuielile pentru apărare și aproape de bugetul pentru Medicare, asigurările de sănătate pentru bătrâni și persoane cu dizabilități.
Anul următor, suma restantă va depăși pragul de 1 trilion de dolari, pentru o datorie de stat de peste 30 de trilioane de dolari, la rândul ei o sumă aproximativ egală cu valoarea întregii economii americane.
Datoria Statelor Unite va ajunge la 122% din PIB peste doar 10 ani, iar, în 2054, ea ar urma să ajungă la 166% din PIB, ceea ce va încetini creșterea economică.
Economiștii spun că vor apărea „costuri foarte grave pentru economie și societatea largă” dacă datoria ajunge între 150% și 180% din PIB.
În ciuda avertismentelor legate de datoria de stat, nici Joe Biden, nici Donald Trump nu promit disciplină fiscală înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.
Cei doi candidați s-au acuzat reciproc de agravarea situației datoriei de stat prin reduceri de taxe, în cazul lui Trump, și cheltuieli prea mari, în cazul lui Biden.
Nici în Marea Britanie situația nu este mult mai bună. Institutul pentru Studii Fiscale a spus că are loc o „conspirație a tăcerii” între cele două partide politice principale în privința stării precare a finanțelor publice.
Țările care încearcă să abordeze problema datoriei întâmpină mari dificultăți. În Germania, luptele interne legate de limitele datoriei au pus mari presiuni pe coaliția tripartită aflată la guvernare. Confruntarea politică ar putea atinge punctul culminant luna aceasta.
În Kenya, încercările guvernului de a rezolva problema datoriei naționale prin creșteri de taxe au provocat proteste în toată țara în urma cărora 39 de persoane au fost ucise.
Pericolul izbucnirii unei crize financiare a devenit dintr-o dată foarte serios în Franța după ce președintele Emmanuel Macron a cerut alegeri anticipate luna trecută.
Investitorii sunt îngrijorați că oamenii vor alege un parlament de populiști care va cheltui mult și va reduce taxele, ceea ce va crea o datorie și un deficit bugetar încă și mai mari.
„Tindem să avem o lipsă de imaginație legată de posibilitatea ca lucrurile să meargă prost. Dacă există un eveniment major în care piața se panichează în legătură cu datoria publică, nu va fi ceva ce este pe radarul nostru”, a spus și Karen Dynan, fost economist șef al Trezoreriei Statelor Unite și actuală profesoară la Harvard Kennedy School.