Un pact de apărare și securitate care este în curs de elaborare între Marea Britanie și UE va eșua dacă premierul Keir Starmer nu va face concesii privind drepturile de pescuit, conform unui politician european de rang înalt. Țări precum Franța vor să lege un nou acord de securitate post-Brexit de un acces mai favorabil la apele britanice, ceea ce ar putea întârzia cooperarea militară, scrie Politico.
Jessica Rosencrantz, ministrul pentru afaceri europene al Suediei, a declarat că este esențial să se facă progrese rapide în ceea ce privește un acord formal de securitate cu Marea Britanie, mai ales într-o perioadă de tensiuni crescute din cauza Ucrainei, în timp ce țările își intensifică reînarmarea. Oficialii de pe ambele părți privesc summitul din mai ca pe un moment în care un astfel de acord ar putea fi semnat, cel puțin în linii generale.
Însă, într-un interviu pentru Politico, ministrul a spus că este puțin probabil ca guvernele statelor membre ale UE să semneze un acord de securitate cu Marea Britanie dacă negocierile nu sunt rezolvate și pe alte probleme „sensibile”, inclusiv accesul flotelor de pescuit europene la apele britanice. Un acord privind pescuitul ar ajuta, de asemenea, la „construirea încrederii” între Londra și Bruxelles, a adăugat ea.
„Doar ca să fie clar, cred că este foarte important ca UE și Marea Britanie să colaboreze pe apărare și securitate”, a spus Rosencrantz. „Evident, există și alte probleme sensibile pentru multe state membre care trebuie, de asemenea, rezolvate, pescuitul fiind una dintre ele.”
Întrebată dacă ar fi posibil să se încheie mai întâi un pact de apărare și apoi să se negocieze drepturile de pescuit, ea a răspuns: „Cred că trebuie să găsim o modalitate prin care să le facem pe ambele, deoarece dorim să avansăm în parteneriatul de apărare, dar pentru multe țări este important să rezolvăm și celelalte probleme sensibile. Prin urmare, cred că va fi important să se facă pași și în ceea ce privește pescuitul și alte subiecte.”
Deși în culise oficialii au dat de înțeles că Franța, în special, este hotărâtă să obțină drepturi de pescuit mai avantajoase în schimbul unei resetări a relațiilor dintre Marea Britanie și UE, este rar ca o figură de rang atât de înalt într-un guvern european să facă publică legătura dintre pactul de apărare și pescuit.
Problema drepturilor de pescuit a afectat negocierile privind ieșirea Marii Britanii din UE și a tensionat relațiile dintre Londra și Paris după ce Marea Britanie a părăsit blocul, mai ales în timpul mandatului lui Boris Johnson ca prim-ministru britanic, când acesta s-a confruntat în repetate rânduri cu președintele francez Emmanuel Macron.
Oficialii britanici speraseră că planul lui Starmer pentru o „resetare” a relațiilor cu UE va obține rapid un succes pe apărare și securitate, deoarece armata Marii Britanii este încă bine apreciată în Europa – și deține, de asemenea, arme nucleare – ceea ce face ca o alianță să fie atractivă.
Totuși, numeroși oficiali implicați în proces spun că progresul a încetinit din cauza chestiunii drepturilor de pescuit, alături de probleme precum o propunere de schemă de mobilitate pentru tineri și politicile de frontieră pentru Gibraltar. Negocierile continuă cu scopul de a avea un plan convenit gata să fie prezentat la un summit în Marea Britanie, între Starmer și conducerea de vârf a UE, pe 19 mai.
Decizia fostului președinte american Donald Trump de a reduce angajamentele SUA în materie de securitate europeană – și planurile UE de a-și consolida propria industrie de apărare în acest context – au adăugat un strat de complexitate discuțiilor privind un acord britanic.
Comisia Europeană a propus un program de împrumut de 150 de miliarde de euro pentru guvernele UE, destinat reînarmării. Fondurile ar trebui investite pe o bază de tipul „cumpărați mai mult din Europa”, potrivit Ursulei von der Leyen, președintele CE. Dar fără un acord formal de apărare cu Bruxelles-ul, Marea Britanie va fi exclusă din acest program. Dacă se ajunge la un acord, guvernele europene vor fi libere să folosească fondurile pentru a cumpăra arme și echipamente produse în Marea Britanie.
„Ne dorim ca și Marea Britanie să facă parte din acest program”, a spus Rosencrantz, ministrul suedez. „Avem un interes comun, o responsabilitate comună, suntem de acord cu privire la sprijinul pentru Ucraina, la consolidarea apărării. Trebuie să colaborăm și ar fi foarte, foarte bine să avem un parteneriat.”