Oamenii de ştiinţă au descoperit primul coronavirus similar cu MERS la liliecii din America de Sud. Detectat în statul Ceará din Brazilia, noul coronavirus prezintă similitudini cu coronavirusul care provoacă sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), identificat pentru prima dată în 2012. Experimentele pentru a afla dacă poate infecta oamenii urmează să aibă loc în cursul anului 2025.

O colaborare între cercetători din statele braziliene São Paulo şi Ceará şi colegi afiliaţi la Universitatea Hong Kong (HKU) din China a dus la descoperirea unui nou coronavirus la lilieci, primul din America de Sud strâns legat de virusul care provoacă sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), potrivit News.ro.

„În acest moment nu suntem siguri că poate infecta oamenii, dar am detectat părţi din proteina spike a virusului (care se leagă de celulele mamiferelor pentru a începe o infecţie), sugerând o interacţiune potenţială cu receptorul utilizat de MERS-CoV. Pentru a afla mai multe, intenţionăm să efectuăm experimente în Hong Kong în cursul anului curent”, a declarat într-un comunicat Bruna Stefanie Silvério, primul autor al articolului publicat în Journal of Medical Virology (JMV).

Cercetătorii au identificat şapte coronavirusuri în 5 din 16 tampoane orale şi rectale de la lilieci colectate de Laboratorul central de sănătate (LACEN) din Ceará, în Fortaleza, capitala statului. 

Articolul subliniază diversitatea genetică semnificativă a coronavirusurilor în cauză. Cei cinci lilieci proveneau de la două specii diferite (Molossus molossus, un insectivor, şi Artibeus lituratus, un frugivor).

Într-un studiu anterior al grupurilor de la LACEN Fortaleza şi UNIFESP, la lilieci au fost găsite variante ale virusului rabiei strâns legate de variantele prezente la marmoset - un grup de maimuţe mici originare din America de Sud.

„Liliecii sunt rezervoare virale importante şi, prin urmare, ar trebui să fie supuşi unei supravegheri epidemiologice continue. Această monitorizare ajută la identificarea virusurilor circulante şi a riscurilor de transmitere la alte animale şi chiar la oameni”, a declarat Ricardo Durães-Carvalho, unul dintre autorii articolului, profesor la EPM-UNIFESP.

Coronavirusul MERS a fost identificat pentru prima dată în 2012 în Arabia Saudită. În total, 27 de ţări au raportat cazuri începând din 2012, ceea ce a condus la 858 de decese cunoscute din cauza infecţiei şi a complicaţiilor aferente.

În virusurile găsite, cercetătorii brazilieni au identificat o secvenţă genetică cu o similitudine de 71,9% cu genomul MERS-CoV. Gena care codifică proteina spike a prezentat o similitudine de 71,74% cu proteina spike a MERS-CoV, care a fost izolată de la oameni în Arabia Saudită în 2015.

Pentru a afla dacă se poate lega de celulele umane, vor trebui efectuate experimente în laboratoare de înaltă securitate biologică. Aceste teste sunt programate să aibă loc la HKU în cursul anului 2025.

O cercetare anterioară publicată în JMV de acelaşi grup de oameni de ştiinţă, la finele anului trecut, a raportat detectarea unui gemykibivirus-2 asociat omului la unul dintre liliecii M. molossus, analizaţi la LACEN Fortaleza. Virusul face parte din familia Genomviridae, care cuprinde virusuri cu genom ADN monocatenar circular. Aceste virusuri infectează în principal ciuperci, deşi unele au fost identificate şi în asociaţie cu animale vertebrate şi nevertebrate.

Potrivit autorilor, acesta era foarte asemănător cu un gemykibivirus identificat în probe de lichid cefalorahidian uman. Acelaşi virus a fost identificat, de asemenea, în probe din bănci de sânge.

Cercetările anterioare au detectat gemykibivirusul la pacienţii cu HIV, sepsis de origine necunoscută, pericardită recurentă şi cazuri inexplicabile de diaree şi encefalită. 

Acum este prima dată când virusul a fost identificat la lilieci, potrivit FAPESP.

Descoperirea virusului a necesitat dezvoltarea de noi secvenţe iniţiatoare/amorse (molecule scurte de ARN monocatenar utilizate în genomică pentru iniţierea sintezei ADN). În acest caz, amorsele s-au bazat în special pe secvenţa genetică a gemykibivirusului detectat la om.

„Lipsa secvenţelor virale disponibile în bazele de date ne-a împiedicat să analizăm mai în profunzime aceste virusuri”, au declarat cercetătorii.

„Studiile arată importanţa de a face acest tip de analiză mai sistematică, optimizată şi integrată, cu participarea mai multor sectoare şi generarea de date pe platforme unificate care pot fi utilizate de sistemele de sănătate pentru a monitoriza şi chiar preveni epidemiile şi pandemiile”, notează autorii.

Recent, un alt coronavirus, descoperit în China, care intră în celulele umane pe aceeaşi cale ca şi Sars-CoV-2, virusul care a provocat pandemia de Covid-19, a stârnit temeri printre virusologi că istoria s-ar putea repeta la doar doi ani după încheierea pandemiei.