Multe primării din țară sunt deja într-o situație dificilă în prag de iarnă. Spre exemplu, jumătate din primăriile din Bihor sunt falimentare. Patru dintre ele nu reușesc nici măcar să-și acopere cheltuielile de salarii. De fonduri europene nimeni nu pare să se preocupe, iar investitorii lipsesc.
Bărbat: Ce e asta, ce credeți că e aici? Reporter: Canalizare? Bărbat: Canalizare! Aici e apa potabilă... Dacă vine un copil cu bicicletă, pe jos, o femeie în vârstă... uitați cum arată.
Orașul Vașcău, județul Bihor. O localitate cu 2.250 de locuitori azi, și tot mai puțini, de la an la an.
Reporter: Locuri de muncă în zonă sunt? Tinerii găsesc ceva?Bărbat: Nu, chiar nimic nu e, nicio întreprindere ca să angajeze.
Potrivit ANAF, anul trecut orașul Vașcău a avut încasări de 5,3 milioane de lei și cheltuieli de... 5,7 milioane de lei. Numai pentru cheltuielile de personal s-au plătit 2,4 milioane de lei. De fondurile europene nu s-a auzit pe-aici...
La primărie nu am găsit pe nimeni. Viceprimarul e în concediu de odihnă, iar primarul... nu vrea să comenteze.
În total, 4 primării din Bihor cheltuie mai mult decât încasează. Iar jumătate dintre localiățile din județ sunt la limită cu execuția bugetară.
Bogdan Băcilă, jurnalist Digi24: Localitățile din Bihor care au probleme în a-și acoperi cheltuielile au câteva puncte în comun. Sunt situate în depresiunea Beiușului, locuitorii beneficiază de facilități la plata impozitelor și taxelor, prin legea moților, iar populația tânără emigrează în masă din cauza lipsei locurilor de muncă.
Rieni, județul Bihor.
Gheorghe Bota, primarul comunei Rieni: 10 studenți din 10 care termină la Timișoara, Cluj, București, Iași nu mai vin aici.
În Rieni, anul 2021 s-a încheiat pe... zero. Primăria a încasat 6,4 milioane de lei și a cheltuit până la ultimul leu. Primarul e la al patrulea mandat și spune că investițiile în comună s-au făcut datorită unui... privat. Investitorul a creat locuri de muncă și a cotizat, implicit, și la bugetul local.
Gheorghe Bota, primarul comunei Rieni: Am văzut și eu raportul, povestea este mai complicată. Dacă înainte de '90 și imediat după, această zonă a fost al doilea parc industrial, sau a doua zonă industrială din Bihor, datorită politicilor locale, județene și naționale a devenit o Cenușăreasă.
Și politicile de asistență socială dezechilibrează mult balanța, se plâng primarii. Banii pentru persoanele cu dizabilități sau însoțitorii persoanelor cu handicap, de exemplu, sunt plătiți tot din bugetul local și intră la „cheltuieli de personal”.
Petru-Daniel Curta, primarul comunei Cărpinet: Fiind 8-9 comune care suntem în „zona moților”, noi avem taxele și impozitele la 50%. Deci noi avem problemele acestea... De ce? Pentru că nu sunt... nu avem firme, nu vin investitori.
În Bihor, Oradea conduce detașat topul primăriilor performante. Anul trecut a avut încasări de peste 828 de milioane de lei și cheltuieli cu 9 milioane de lei mai puțin. Ponderea salariilor din primărie nu a trecut de 13 procente.
Am încercat să obținem și poziția Consiliului Județean Bihor legat de situația primăriilor în pragul falimentului. Fără succes, însă. Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, este în concediu de odihnă, iar vicepreședintele instituției nu a dorit să comenteze subiectul.
Reporter: Bogdan Băcilă / Operator: Constantin Gheorghiță