Primăria Capitalei a consolidat o singură clădire cu risc seismic în ultimii 3 ani. Acum, primarul Nicușor Dan anunță inventarierea clădirilor cu ajutorul studenților de la Universitatea de Construcții. S-a făcut o inventariere a 15.000 de clădiri din zone protejate din Bucureşti, în cazul cărora urmează să fie făcută o evaluare vizuală rapidă pentru a se stabili riscul seismic, spune primarul.

„Ne aşteptăm că trebuie să intervenim la 8.000 de imobile. În momentul în care nu ştim nici măcar care sunt alea, e dificil”.

Nicuşor Dan a vorbit, marţi, într-o conferinţă de presă, despre evaluarea preliminară a clădirilor cu risc seismic.

„Lucrând la acest proiect pilot, ne-am dat seama că înainte de evaluarea preliminară trebuie să facem o etapă preliminară de identificare a acestor clădiri în mod sistematic, pe o hartă”, a explicat el.

Potrivit acestuia, pentru zonele construite protejate – 15.000 de imobile din Bucureşti – s-a făcut această identificare, cu ajutorul Universităţii Tehnice, şi se va începe evaluarea preliminară.

„Au rămas într-o situaţie juridică incertă zece imobile care au fost începute de administraţia precedentă, pentru care din cauza crizei financiare a Primăriei de atunci s-au făcut lucrări fără niciun fel de acte şi pentru asta ulterior compania a intrat în insolvenţă, faliment. Situaţia juridică este rezolvată, s-au făcut nişte expertize pentru toate aceste clădiri, expertizele sunt gata, care spun ce s-a făcut din fiecare, ce obligaţii de plată avem faţă de lichidator, faţă de companie, ce a rămas din ea, prin lichidator, şi suntem în faza de a prelua şi a începe lucrările de finalizare pentru toate aceste zece clădiri”, a susţinut el, potrivit News.ro.

Nicuşor Dan a adăugat că s-a mai deschis un şantier, Boteanu 3, fiind vorba despre un monument istoric cu 90 de apartamente.

„Lucrările sunt în grafic la Hanul Solacolu, a fost scoasă o cantitate uriaşă de deşeuri şi graficul spune că în noiembrie vom elibera linia de tramvai, deci vom termina lucrările la faţada dinspre Calea Moşilor”, a subliniat Nicuşor Dan.

În acest an vor fi deschise alte şapte şantiere de clădiri de consolidat pentru care există finanţare, a precizat Dan.

„Universitatea noastră are principala contribuţie în dezvoltarea reglementărilor tehnice în ceea ce priveşte proiectarea clădirilor rezistente la cutremur şi consolidarea clădirilor rezistente la cutremur. Noi am elaborat această metodologie de evaluare vizuală rapidă, noi am elaborat cele două coduri de proiectare pentru clădiri noi şi pentru clădiri existente pentru a fi rezistente la cutremur. În momentul de faţă, reglementarea tehnică care oferă cadrul de proeictare la cutremur se află în revizuire la Universitate şi în 2025 vom avea un document normativ şi mai bun decât normativul care există în momentul de faţă”, a explicat, la rândul său, Radu Văcăreanu, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.

El a explicat că în zonele protejate s-au făcute echipe de studenţi şi profesori care au verificat vizual clădire cu clădire.

„Cele 15.000 de clădiri care au fost inventariate reprezintă undeva la 11 la sută din fondul construit al Bucureştiului. Deci în zonele protejate am identificat 15.000 de clădiri. Mai sunt clădiri la care nu a fost posibil accesul, dar aşa, ca ordin de mărime, avem 11 la sută şi este ceea ce va furniza datele de intrare pentru evaluare vizuală rapidă şi este instrumentul esenţial pentru consolidare întrucât permite prioritizarea. În momentul de faţă, finanţarea lucrărilor de punere în siguranţă se face în ordinea în care proiectele sunt mature, dar este bine să avem o prioritizare”, a spus Văcăreanu.

Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, a explicat că în zona Romană-Universitate-Unirea au fost analizate clădirile fără clasă de risc seismic, construite înainte de 1978, cu peste un etaj.

„Ca urmare a evaluării vizuale rapide, am ajuns la următoarele rezultate: din această zonă analizată, am putut să facem evaluarea vizuală rapidă pentru un număr de 40 de clădiri. Putem observa că pentru 18 la sută dintre clădiri indicatorul de asigurare seismică se află între 0 şi 10, este un indicator reprezentativ, ceea ce înseamnă că 18 la sută din clădiri ar trebui să intre cu prioritate la faza următoare, la expertizare, şi dacă suprapunem şi indicatorul de prioritizare a investiţiilor observăm că 37 la sută dintre clădirile analizate au această obligaţie”, a arătat el.

Potrivit acestuia, din 1 august toate unităţile administrativ-teritoriale pot începe evaluarea vizuală rapidă şi datele vor fi încărcate într-o platformă.

„Până la sfârşitul anului 2025 avem obligaţia să facem evaluarea vizuală rapidă. Practic, acum din inventarierea celor 15.000 de imobile vom extrage lista celor pentru care vom face evaluarea vizuală rapidă. Estimăm că vor fi în jur de 8.000 de imobile care vor fi evaluate, conform criteriilor stabilite de metodologie”, a spus Munteanu.

Întrebat de ce era nevoie de o evaluare vizuală rapidă şi nu s-a trecut direct la o evaluare tehnică, Nicuşor Dan a spus: „Este o decizie pe care ministerul a luat-o, o decizie corectă. Noi ne aşteptăm că trebuie să intervenim la 8.000 de imobile. În momentul în care nu ştim nici măcar care sunt alea, e dificil, nu o să ajungi niciodată să faci expertize la toate. Trebuie să începi cu un inventar şi, în funcţie de resursele pe care le ai, în funcţie de urgenţele de intervenţie pe care le ai, să pui banii acolo unde este mai urgent”.

Întrebat dacă nu avea un inventar Compania de consolidări, el a replicat: „Nu. Noi acele liste pe care le ştie toată lumea, care sunt pe site (…) este o listă total incompletă, care a rezultat din expertize care s-au făcut pe diverse criterii de-a lungul timpului. Însă niciodată nu s-au luat toate clădirile cu potenţial risc seismic din Bucureşti ca să vedem câte din ele au risc seismic sau nu au. Cu alte cuvinte, dacă o clădire este în lista de pe site-ul Primăriei ea este în risc seismic, dar dacă o clădire nu este în listă ea poate să aibă risc seismic, dar să nu o fi evaluat nimeni niciodată”.