China a trimis pe orbita planetei și ultimul modul, al treilea, al stației sale spațiale. În urma ajungerii pe orbită și a acestui modul, stația Tiangong urmează să devină deplin operațională, a anunțat presa chineză de stat.

Noul modul, denumit „Mengtian”, în traducere „Visul cerurilor”, a fost lansat la ora locală 15:27 de o rachetă din gama Long March 5B de pe insula tropicală Hainan, situată în sudul Chinei. Fotografi amatori şi iubitori ai spaţiului, reuniţi pe o plajă de lângă centrul de lansări spaţiale Wenchang, au fotografiat evenimentul, informează AFP, citat de Agerpres.

„Modulul experimental Mengtian a intrat cu precizie pe orbita predefinită”, a anunţat, câteva minute mai târziu, la televiziune, unul dintre coordonatorii misiunii, Deng Hongqin. „Declar că această lansare reprezintă un succes total”, a adăugat Deng, în entuziasmul colegilor săi din centrul de control al misiunii.

„Mengtian” este cel de-al treilea şi, totodată, ultimul segment major al staţiei spaţiale Tiangong, care are forma literei T. Asamblarea staţiei spaţiale chineze a necesitat un total de 11 misiuni. Ultima dintre ele, cea de luni, a permis trimiterea pe orbită a unor echipamente ştiinţifice de ultimă generaţie.

La precedenta misiune, chinezii au fost acuzați de iresponsabilitate, după ce racheta care a dus modulul secund, Wentian, s-a prăbușit necontrolat prin atmosfera planetei și s-a prăbușit în apropierea insulei Borneo.

Staţia Tiangong va rămâne pe o orbită joasă, situată între 400 şi 450 de kilometri deasupra Pământului, pentru cel puţin 10 ani, China având ambiţia de a-şi menţine o prezenţă umană pe termen lung în spaţiu. Tiangong, în traducere „Palatul celest”, care seamănă ca dimensiuni cu fosta staţie sovietică Mir, ar trebui să aibă o durată de funcţionare de cel puţin un deceniu.

„Primul ceas atomic rece” a fost trimis în spaţiu, a anunţat agenţia de presă China Nouă. Dispozitivul va permite, pe termen lung, o măsurare mult mai precisă a timpului.

Începând din iunie 2022, trei astronauţi chinezi, inclusiv o femeie, se află deja la bordul staţiei spaţiale chineze, pentru o misiune de aproximativ şase luni.

Deşi China nu prevede deocamdată o cooperare internaţională la bordul staţiei sale spaţiale, autorităţile de la Beijing au dat asigurări că vor rămâne deschise în faţa posibilităţii de a colabora cu agenţii spaţiale din străinătate.

Ambiţia Chinei de a-şi construi o staţie spaţială proprie a fost alimentată, parţial, de refuzul Statelor Unite de a accepta astronauţi chinezi în programul misiunilor desfăşurate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), un avanpost orbital care reprezintă o colaborare între Statele Unite, Rusia, Canada, Uniunea Europeană şi Japonia.

China a investit în ultimele decenii mai multe miliarde de euro în programul său spaţial, fapt care i-a permis să recupereze decalajul care o separa în acest domeniu de Statele Unite şi de Rusia. China a trimis primul său astronaut în spaţiu în anul 2003. În 2019, China a plasat cu succes un dispozitiv robotizat pe faţa ascunsă a Lunii, înregistrând atunci o premieră mondială.

În 2020, China a adus pe Pământ eşantioane recoltate de pe Lună şi, în acelaşi an, a finalizat Beidou, sistemul său de navigaţie prin satelit - rivalul GPS-ului american. În anul următor, China a reuşit să plaseze un mic robot pe suprafaţa planetei Marte.