2014 însă a fost încărcat de evenimente politico-economice de interes global: anexarea Crimeei, ridicarea Statului Islamic şi ieftinirea petrolului cu 60%. Nimeni de la Davos nu a fost pe aproape. Şi nu e prima dată, ba chiar în mica stațiune din Alpi s-au rostit de-a lungul anilor raţionamente care mai apoi au făcut deliciul celor cu memorie bună. Ediţia din 2008 a arătat în mod special că la Davos clarviziunea e obturată. Mulţimea de la Davos nu a văzut semnele crizei, deşi cu un an înainte Nouriel Roubini avertiza că urmează şi va fi cruntă.

Şi totuşi cu câteva luni înainte de prăbuşirea Lehman Brothers, secretarul Trezoreriei americane anunţa că, dacă va urma vreo recesiune, va fi una scurtă şi foarte superficială. Şeful fondului suveran din Kuweit era cuprins de entuziasm - acesta declara înaintea unei armate de jurnalişti că ieftinirea activelor bancare din America sunt pură oportunitate de investiţii. Directorul Institutului de Economie din Washington a spus-o direct şi apăsat - e de neconceput să avem de-a face cu o recesiune globală.

În 2011, a fost rândul şefei de la FMI să se remarce prin doza mare de optimism. Christine Lagarde declara că zona euro a scăpat de probleme şi sfătuia pieţele financiare să nu parieze pe scăderile financiare din Europa fiindcă vor avea de pierdut. A urmat un an greu, iar pentru investitori pariurile pe scădere au fost cea mai profitabilă tactică. Un an mai târziu, chiar şi Roubini, ridicat între timp la rang de ghicitor cu har, a dat total pe lângă. Grecia, spunea acesta, va ieşi din zona euro în maxim un an.

Însă la loc de cinste în istoria profeţiilor ratate e Bill Gates - vorbea în 2003 despre fondatorii Google care se visează miliardari deşi în 2-3 ani le va muri afacerea. Un an mai târziu, tot Bill Gates anunţa că, în maxim 2 ani, nimeni nu va mai primi mesaje spam pe internet - 3 miliarde de utilizatori încă aşteaptă să se întâmple acest lucru.