Înghețul de săptămâna trecută a afectat major livezile agricultorilor chiar și în proporție de 100%. Astfel pe piață vor fi mai puține fructe locale în lunile mai și iunie și mai multe importuri la prețuri mult mai mari probabil. Și țările care trimiteau în România cireșe, caise, piersici au trecut prin acelasi val de frig, chiar cu minus 17 grade Celsius.
La câteva zile după îngheț s-au văzut urmările nopților cu -5 , chiar -7 grade Celsius în livezi. Pomicultorii care nu au avut instalații de încălzire a livezilor de cireș e posibil să fi pierdut totul. Investiția pe hectarul de cireș ajunge și la 20.000 euro. Anul acesta vom avea pe mese mult mai puține cireșe românești. Pierderile pomicultorilor sunt imense.
Investiția în acest an pe hectarul de livadă este de 5.000 de euro.
-„Pistilul este negru cu tot cu ovar. Nu avem nicio floare viabilă. El ar trebui să fie verde, turgescent. Daună totală”.
Fermierii și-au luat măsuri pentru a ridica temperatura în livezi zi și noapte.
Și importurile de cireșe, caise și piersici, care ar trebui să compenseze pierderile, vor fi afectate. Țările care exportă în România au producțiile decimate de perioada cu temperaturi negative din urmă cu două săptămâni. Bulgaria, Grecia, Serbia și Turcia, cel puțin, au anunțat pagube însemnate.
„Acest eveniment ne-a adus aminte de importanța TARSIM pentru a nu mai afectați de îngheț, inundații, secetă. Este important ca fermierii să obțină plata despăgubirilor care vin de la statul turc și registrul național al fermierilor”, a declarat președintele turc Recep Tayip Erdogan.
TARSIM este un sistem de asigurare înființat de Turcia, care protejează producătorii împotriva calamităților naturale. Un astfel de fond de risc, finanțat prin reținerea a 3% din subvențiile fermierilor români există și în România de 2 ani, dar deocamdată niciun fermier nu a primit vreo despăgubire dintr-o astfel de sursă de finanțare.
Zilele acestea, Asociația Pomicultorilor din România a cerut autorităților să invoce forța majoră.
„Situația este una dezastruoasă pentru întreg sectorul horticol din România. Putem spune că niciodată nu am întâlnit, atât eu, cât și cei care îmi povestesc, un accident climatic care să cuprindă o gamă atât de largă de specii și pe o întindere atât de mare. Practic, tot teritoriul țării este compromis, de la cea mai vestică localitate, de la Beba Veche și până la Sulina sau, să zicem, până la Constanța și de la Darabani și până la Zimnicea, pomii fructiferi sunt avariați într-o foarte mare măsură”, spune Bogdan Silinescu, reprezentant al organizației FRULEG.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat că a fost constituit un grup de lucru în acest sens.
„Aștept ca toți fermierii să depună la direcțiile agricole pentru a face comitetul de situații de urgență. Așteptăm sumele care trebuie să fie despăgubite în baza proceselor-verbale de calamități. Pe de o parte, avem două variante. Una, să notificăm și Comisia Europeană pentru a acorda aceste despăgubiri fermierilor din pomicultură, dar mai avem o variantă din fondul de risc constituit la nivelul Ministerului Agriculturii prin APIA să despăgubim fermierii. Au fost în mai multe zone ale țării temperaturi scăzute și culturile sunt compromise, la pomi aproape cu 100%”, mai precizează oficialul din Guvern.
Pomicultorii doresc să invoce forța majoră în relația cu băncile, în proiectele pe granturi din fonduri europene, în mod special.
„Toate lucrurile acestea vor fi transpuse atunci când vom da ordonanța privind despăgubirile, prin procesele verbale de calamități. Nu intră sub influența, așa cum s-a întâmplat și în vegetal, incidențelor bancare. Toate lucrurile astea vor fi acoperite prin actul normativ”, mai spune Barbu.
Fermierii cer măsuri de susținere atât în ceea ce privește achiziția de instalații antingheț, cât și reglementarea privind asigurările la îngheț.
„Pe parte de situații de urgență, ne gândim să constituim o schemă pentru a putea achiziționa fermierii din pomicultură și aparatură, fără investiții în pomicultură, decât partea de aparatură împotriva înghețului. Asigurările parametrice, sunt mai multe lucruri de discutat. Am pe partea asociațiilor transmise puncte de vedere, notificăm la Comisia Europeană și în funcție de discuțiile pe care le avem acolo în comitetul de de monitorizare la nivelul Comisiei Europene, noi ne dorim să ajutăm fermierii și să poată asigura, pentru că avem și măsură prin program național strategic de asigurare a culturilor”, susține ministrul.