Preţurile petrolului au scăzut miercuri cu aproximativ 3%, pe fondul creşterii neaşteptate a stocurilor de petrol din SUA, planurilor OPEC+ de a creşte producţia în aprilie şi tarifelor impuse de SUA Canadei, Chinei şi Mexicului, transmite Reuters, preluat de News.ro.
Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 2,6%, tranzacţionându-se la 69,16 dolari pe baril. West Texas Intermediate (WTI) din SUA a scăzut cu 3%, la 66,11 dolari pe baril.
În prima parte a sesiunii de tranzacționare, preţul petrolului Brent a coborât la 68,33 dolari, cel mai redus nivel din decembrie 2021, iar contractele pentru ţiţei din SUA au atins 65,22 dolari, cel mai redus nivel din mai 2023.
O uşoară revenire a avut loc după ce secretarul american al Comerţului, Howard Lutnick, a declarat pentru Bloomberg TV că Donald Trump va lua decizia finală privind posibilele scutiri tarifare pentru anumite industrii.
Prețurile petrolului au crescut joi, însă incertitudinile legate de tarife și perspectivele de creștere a ofertei au limitat câștigurile.
Contractele futures Brent se tranzacționau în creștere cu 39 de cenți, sau 0,56%, la 69,69 dolari pe baril până la ora 04:16 GMT, în timp ce contractele futures West Texas Intermediate (WTI) din SUA au urcat cu 39 de cenți, sau 0,59%, la 66,70 dolari pe baril.
Deşi tariful de 25% impus Canadei şi Mexicului va rămâne, SUA iau în considerare eliminarea tarifului de 10% pentru importurile canadiene de energie, precum ţiţei şi benzină, care respectă regulile de origine ale Acordului SUA-Mexic-Canada (USMCA), conform unei surse citate de Reuters.
Conform Administraţiei pentru Informaţii în Energie (EIA), stocurile de petrol din SUA au crescut peste aşteptări, datorită mentenanţei sezoniere a rafinăriilor, în timp ce stocurile de benzină şi distilate au scăzut din cauza creşterii exporturilor.
În ultima săptămână, stocurile de ţiţei au crescut cu 3,6 milioane de barili, ajungând la 433,8 milioane de barili, depăşind cu mult estimările analiştilor, care prevedeau o creştere de doar 341.000 de barili.
După publicarea acestor date, Brent a scăzut cu peste 2 dolari.
„Impunerea tarifelor de către SUA asupra Chinei, Canadei şi Mexicului a provocat represalii rapide din partea acestor ţări, amplificând temerile privind o încetinire a economiei globale şi reducerea cererii de energie”, a declarat Ashley Kelty, analist la Panmure Liberum.
Atât Canada, cât şi China au răspuns imediat la noile tarife impuse de Trump, în timp ce preşedintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a promis un răspuns, fără a oferi detalii.
Luni, OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi, inclusiv Rusia) a decis să crească producţia de ţiţei pentru prima dată din 2022, punând presiune pe preţuri.
Organizaţia va adăuga 138.000 de barili pe zi începând din aprilie, fiind primul pas către eliminarea treptată a reducerilor de aproape 6 milioane de barili pe zi, care reprezintă aproximativ 6% din cererea globală.
„Există temeri pe piaţă că decizia OPEC+ este doar începutul unei serii de creşteri lunare ale producţiei, dar declaraţiile oficiale sugerează că producţia va fi ajustată doar dacă piaţa o poate absorbi”, a explicat Giovanni Staunovo, analist la UBS.
Analiştii Morgan Stanley Research cred că OPEC+ ar putea efectua doar câteva creşteri lunare ale producţiei, fără a renunţa complet la reducerile existente.
Administraţia Trump a anunţat marţi că va revoca licenţa acordată companiei americane Chevron pentru a opera în Venezuela şi a exporta petrol venezuelean.
Această decizie ar putea elimina 200.000 de barili pe zi din oferta globală, potrivit unei analize realizate de strategii ING.
Potrivit JP Morgan, cererea globală de petrol a fost de 103,6 milioane de barili pe zi în luna februarie, cu o creştere de 1,6 milioane de barili pe zi faţă de anul precedent. Totuşi, această creştere este sub estimările anterioare, care prognozau o creştere de 1,8 milioane de barili pe zi.