Preşedintele lituanian, Gitanas Nauseda, gazda summitului NATO de la Vilnius, a declarat miercuri că liderii aliaţi au oferit Ucrainei maximul posibil în circumstanţele actuale în care ţara rămâne în război cu Rusia, întrucât „nimeni nu poate lua în considerare aderarea în acest moment”, relatează EFE, citată de Agerpres.

Liderii aliaţi au aprobat marţi declaraţia de la summit, în care au recunoscut că Ucraina va adera la Alianţă, dar numai atunci când va îndeplini „condiţiile” de aderare. Lipsa unui calendar clar pentru aderare a fost calificată drept „absurdă” de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Este un proces, are propriile proceduri şi uneori poate fi puţin frustrant”, a recunoscut şi premierul leton, Arturs Krisjanis Karins. El a declarat că aceste proceduri „au sens”, astfel încât „aceleaşi reguli să se aplice tuturor”, şi a amintit că şi ţara sa a trebuit să finalizeze reformele pentru a adera la Alianţa Atlantică.

În comunicatul emis marţi de şefii de stat şi de guvern din cadrul NATO în urma reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de la Vilnius, deşi nu oferă un calendar concret pentru aderarea Ucrainei, aceştia confirmă că nu mai este necesar un plan de acţiune pentru aderare. Măsura nu se aplică şi Georgiei.

„Susţinem pe deplin dreptul Ucrainei de a-şi alege propriile acorduri de securitate. Viitorul Ucrainei se află în NATO. Reafirmăm angajamentul pe care l-am luat la summitul de la Bucureşti din 2008, conform căruia Ucraina va deveni membră a NATO, iar astăzi recunoaştem că ţara a făcut deja suficiente progrese în direcţia integrării euro-atlantice depline, astfel încât nu mai este necesar un plan de acţiune pentru aderare. Ucraina şi-a sporit nivelul de interoperabilitate şi interacţiune politică cu Alianţa şi a făcut progrese considerabile pe calea reformelor. În conformitate cu Carta NATO-Ucraina din 1997 privind un parteneriat distinct şi cu Declaraţia din 2009 care completează această cartă, aliaţii vor continua să sprijine şi să monitorizeze progresele Ucrainei în direcţia interoperabilităţii şi a continuării reformelor democratice şi în sectorul de securitate. Miniştrii de externe ai NATO vor evalua periodic progresele înregistrate în cadrul programului naţional anual adaptat. Alianţa va ajuta Ucraina să pună în aplicare aceste reforme şi să avanseze pe calea spre viitoarea aderare. Vom fi în măsură să adresăm o invitaţie Ucrainei de a adera la Alianţă după ce aliaţii vor decide acest lucru şi vor fi îndeplinite condiţiile”, se spune în document.

În plus, şefii de stat şi de guvern din cadrul NATO au decis crearea „Consiliului NATO-Ucraina, în cadrul căruia aliaţii şi Ucraina se află pe picior de egalitate pentru a avansa dialogul politic, interacţiunea şi cooperarea lor şi pentru a permite Ucrainei să progreseze în direcţia aspiraţiilor sale euro-atlantice de aderare la NATO. Acest Consiliu va oferi un cadru pentru discuţii, decizii şi activităţi comune şi va servi drept organism de consultare între NATO şi Ucraina în cazul unei crize”.

În ceea ce priveşte Georgia, planul de acţiune pentru aderare este „parte integrantă” a procesului.

„Ne reafirmăm angajamentul faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional. Rămânem hotărâţi în sprijinul nostru pentru dreptul Georgiei de a decide liber asupra viitorului său şi asupra direcţiei politicii sale externe, fără interferenţe externe. Solicităm Rusiei să îşi retragă forţele pe care le-a staţionat în Georgia fără consimţământul acesteia. De asemenea, solicităm Rusiei să revină asupra deciziei sale de a recunoaşte Abhazia şi Osetia de Sud, regiuni ale Georgiei, să pună capăt militarizării acestor regiuni, să înceteze să mai încerce să le separe cu forţa de restul Georgiei prin construirea unor obstacole asemănătoare unei frontiere şi să pună capăt abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului, inclusiv detenţiei arbitrare şi hărţuirii cetăţenilor georgieni. Apreciem foarte mult contribuţiile substanţiale ale Georgiei la operaţiunile NATO, ca o demonstraţie a angajamentului şi capacităţii sale de a contribui la securitatea euroatlantică. Ne angajăm în continuare să folosim pe deplin Comisia NATO-Georgia şi Programul naţional anual pentru a aprofunda dialogul politic şi cooperarea practică cu această ţară. Reiterăm decizia Summitului de la Bucureşti din 2008 conform căreia Georgia va deveni membră a Alianţei, Planul de acţiune pentru aderare fiind parte integrantă a procesului; reafirmăm toate elementele acestei decizii şi ale deciziilor ulterioare”, mai spun liderii.

Referitor la Republica Moldova, aliaţii îşi „reafirmă angajamentul faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional şi solicită Rusiei să retragă toate forţele pe care le-a staţionat în Transnistria fără acordul Republicii Moldova”.

„Rămânem fermi în sprijinul nostru pentru dreptul Republicii Moldova de a decide în mod liber asupra viitorului său şi asupra direcţiei politicii sale externe, fără interferenţe externe, şi respectăm pe deplin neutralitatea constituţională a ţării. NATO îşi intensifică sprijinul politic şi practic pentru a ajuta Republica Moldova să îşi consolideze capacitatea de rezistenţă şi să îşi păstreze independenţa politică în faţa unui mediu de securitate care se deteriorează. Aliaţii salută eforturile Moldovei în direcţia reformei democratice şi se angajează să sprijine Moldova pe calea sa către integrarea europeană. NATO va continua să ofere asistenţă practică prin intermediul pachetului consolidat privind capacităţile de apărare, pe măsură ce Moldova depune eforturi pentru a-şi consolida capacităţile de securitate şi de apărare şi pentru a-şi moderniza forţele armate”, se spune în comunicat.