Preşedintele Letoniei, Egils Levits, făcând uz de prerogativa sa de a avea iniţiativă legislativă, a prezentat luni un proiect de lege prin care Biserica ortodoxă letonă va trebui să rupă formal şi complet toate legăturile cu Patriarhia de la Moscova, relatează agenţia EFE.

„Prin acest amendament legislativ, Statul leton va recunoaşte că Biserica ortodoxă a Letoniei este complet independentă (autocefală). Ea nu depinde de nicio autoritate în afara Letoniei. Când legea va intra în vigoare, va fi eliminată orice influenţă sau putere a patriarhului Moscovei (Kirill) asupra Bisericii noastre ortodoxe”, a declarat preşedintele leton, adăugând că propunerea sa legislativă va fi dezbătută de parlament în procedură de urgenţă.

În prezent, Biserica ortodoxă letonă este loială formal patriarhului Moscovei, Kirill, acuzat în Occident că este un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin şi că sprijină agresiunea militară contra Ucrainei, transmite Agerpres.

Totuşi, Valdis Teraudkalns, profesor de teologie la Universitatea din Riga, atrage atenţia că, deşi nici lui nu-i place atitudinea lui Kirill sau cea a Bisericii ortodoxe ruse, propunerea preşedintelui leton constituie în opinia sa o interferenţă în separaţia dintre Biserică şi Stat în Letonia.

„Este vorba despre o ingerinţă surprinzătoare a statului în chestiunile ecleziastice care aminteşte de epoca sovietică, când Statul a încercat să rupă legăturile catolicilor cu Papa”, explică profesorul leton.

Mai mult, dacă legea propusă va obliga congregaţiile ortodoxe letone să elimine rugăciunile patriarhului Moscovei din serviciile religioase, aceasta ar fi o încălcare gravă a practicii ecleziastice, „ar fi un pas în stil sovietic”, insistă Teraudkalns.

Letonia, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de sub două milioane de locuitori, dintre care circa 350.000 sunt creştin ortodocşi, majoritatea rusofoni.